Noaptea, in Bucuresti la ambasada Federatiei Ruse in Romania suna telefonul

Ora 3:15 noaptea, in Bucuresti. La ambasada Federatiei Ruse in Romania suna telefonul. Ofiterul de serviciu se trezeste cu greu si raspunde: – Alo, ambasada Rusiei, ofiter Karpov la telefon! – Buna dimineata domnule Karpov, puteti sa-mi spuneti cat este ceasul, va rog? se aude vocea de la capatul celalalt al firului. Karpov se uita la ceas si raspunde: – Este ora 3 si 20 noaptea! – Multumesc, spune interlocutorul si inchide. “Ah, cati nebuni au voie sa dea telefon…” gandeste ofiterul Karpov si se culca la loc. Dupa

vreo 10 minute suna din nou telefonul. Karpov se trezeste din nou si, iritat, raspunde: – Alo, ambasada Rusiei, ofiter Karpov la telefon! – Buna dimineata, tot eu sunt, replica interlocutorul. Puteti sa-mi spuneti din nou cat este ceasul? Karpov se uita din nou la ceas: – Este ora 3 si jumatate dimineata… – Bine, multumesc, spune celalalt si inchide. “Ah, ce noapte infernala” gandeste Karpov si se duce din nou in pat. Dupa inca un sfert de ora, telefonul suna din nou insistent. De data asta Karpov sare din pat, ridica nervos receptorul si urla:

– Alo, Ambasada Rusiei, Karpov la telefon! – Buna dimineata domnule Karpov, tot eu sunt! Mai spuneti-mi o data cat este ceasul! – Este ora… da’ stimate domn, lasa-ma odata in pace! Aici e ambasada Rusiei, suna domnule la robot! – Da’ ce, spune celalalt, robotul mi-a luat mie pendula in 1945?

*Bonus*
In ochii lui era perfecta. In ochii ei se citea admiratia.
Poate pentru ca era iubit de toti prietenii, poate libertatea simtita in plimbarile cu motocicleta au convins-o.
A venit ziua in care s-au luat. O zi perfecta de altfel.
Timpul a trecut si ea i-a cerut sa renunte la motocicleta pentru ca era periculos.

El s-a supus pentru ca o iubea.
A venit si ziua in care i-a cerut sa renunte la iesirile cu prietenii pentru ca stateau prea putin impreuna.
Oarecum lovit si intristat a facut-o si pe asta.
In final a venit ziua in care i-a zis: “Dragul meu, vreau sa ne despartim, nu mai esti barbatul de care m-am indragostit.”
*Bonus**
Un profesor bătrân la examen:

– Cine crede că știe de 9 să ridice mâna în sus.
Se ridică 2 mâni. Profesorul
– Dați-mi matricolele.
Ia matricolele le pune 9.
– Cine crede că știe de 8 să ridice mâna în sus.
Se ridică vreo 10 mâni. Profesorul
– Dați-mi matricolele.
Ia matricolele le pune 8.
– Cine crede că știe de 7 să ridice mâna în sus.
Au ridicat mâinile toți care au rămas, în afară de unul. Aceeași istorie
Profesorul:
– Restul o să susțină examenul la restanță.
Cel care a rămas fără notă:
– Domnule profesor dar când va fi susținerea repetată?
– Chiar acum. Cine știe de nota 10 să ridice mâna în sus.