Anunţ

“Parintii mei au vrut sa mearga intr-o vacanta singuri. In ciuda faptului ca tatal meu m-a rugat sa ii rezerv bilete la tren, eu am vrut sa experimenteze zborul cu avionul. Nu au mai zburat niciodata. In momentul in care l-am sunat si i-am spus, a fost destul de surprins sa afle ca i-am rezervat bilete la avion… entuziasmul se auzea in vocea lui. La fel ca un baietel, il vedeam cum se pregateste si nu mai poate de nerabdare.

A venit ziua plecarii lor – bagaje, check in si loc la geam obligatoriu. Se bucura mai ceva ca un adolescent si eu eram fericit sa stiu ca il ajutam sa isi indeplineasca un vis.

In timp ce mergeam prin aeroport pentru a ne lua ramas bun del a ei, el s-a intors catre mine si, cu lacrimi in ochi, mi-a multumit. A devenit foarte emotional… nu facusem nimic foarte special, insa pentru el era de ajuns.

Dar, mai tarziu, uitandu-ma in trecut… mi-am dat seama la cate vise au renuntat parintii nostri pentru ca noua sa nu ne lipseasca nimic.

Fara a intelege situatia financiara, cerem cadouri, jucarii, haine noi, excursii… Ne-am gandit vreodata la toate sacrificiile pe care le-au facut pentru a se adapta dorintelor noastre? Am spus vreodata “Multumesc” pentru tot ce au facut pentru noi?

Parintii nostri au sacrificat o multime de vise de dragul nostru.. doar pentru a ne vedea fericiti, asa ca responsabilitatea noastra este de a ne asigura ca visele lor sa fie realizate. Niciodata nu este prea tarziu pentru ei.

Tatal meu mi-a multumit pentru ca l-am ajutat sa zboare cu avionul, insa eu mai degraba as spune “Multumesc” si mi-as cere scuze pentru ca a fost nevoit sa astepte toata viata pentru a isi indeplini un visa tat de mic. Imi dau seama cate lucruri a facut pentru mine si voi face tot posibilul sa ma revansez.

Doar pentru ca sunt batrani nu inseamna ca trebuie sa renunte la aspiratiile lor si sa continue sa se sacrifice pentru noi. Si eu au dorinte, vise…
Aveti grija de parintii vostri. Au facut atatea pentru voi.”

Anunţ