Anunţ

Un azil de batrani inchiriaza un autocar pentru o excursie. La putin timp de la plecare, soferul simte o bataie usoara pe umar si o bunicuta il intreaba daca vrea niste alune.

Soferul accepta bucuros pumnul de alune pe care i-l ofera batrana.

Dupa vreo 15 minute, batrana vine din nou cu un pumn de alune. Povestea se repeta inca de vreo cateva ori, dupa care soferul, nedumerit, o intreaba cand apare iar langa scaunul lui:

– Mamaie, da’ de ce nu mancati alunele, ca sunt scumpe, si aveti pensii mici…

– Eee, da crezi ca mai avem dinti sa mancam noi alune?

– Pai bine, si atunci de ce mai dati banii pe ele daca nu le puteti manca?

– Eee, de fapt nici nu vrem alune, sugem doar ciocolata din jurul lor!!!!

Anunţ