Facturile la energie împing milioane de români spre sărăcie. 1 din 5 gospodării rămâne fără bani după plata utilităților, iar casele sunt cele mai vulnerabile
Plata facturilor la energie a devenit o povară tot mai greu de suportat pentru multe familii din România. Cel mai recent raport al Observatorului Român al Sărăciei Energetice arată o realitate îngrijorătoare: aproximativ una din cinci gospodării ajunge sub pragul de sărăcie imediat după ce își plătește energia.
Creșterea costurilor la utilități, combinată cu veniturile mici și locuințele ineficiente energetic, apasă tot mai mult asupra bugetelor familiilor. În plus, tensiunile internaționale și volatilitatea piețelor energetice contribuie la menținerea unei presiuni constante asupra prețurilor.
Facturile la energie împing 21% dintre gospodării sub pragul de sărăcie
Potrivit raportului anual al Observatorului Român al Sărăciei Energetice, 21,1% dintre gospodăriile din România ajung sub pragul de sărăcie după plata facturilor la energie.
Specialiștii atrag atenția că fenomenul este complex și nu poate fi explicat printr-un singur indicator. Nivelul veniturilor, eficiența energetică a locuințelor, tipul de încălzire și accesul la tehnologii moderne sunt doar câțiva dintre factorii care determină vulnerabilitatea energetică.
Analiza, realizată pe baza datelor din Ancheta Bugetelor de Familie, urmărește evoluția fenomenului în perioada 2020–2024 și evidențiază impactul direct al costurilor energetice asupra nivelului de trai.
Familiile cu venituri mici sunt lovite cel mai dur
Situația este dramatică mai ales pentru gospodăriile cu venituri reduse.
Raportul arată că toate gospodăriile din prima decilă de venit ajung sub pragul de sărăcie după plata energiei, iar aproximativ 72% dintre cele din a doua decilă se confruntă cu aceeași situație.
În multe cazuri, familiile nu mai pot susține consumul normal de energie și recurg la măsuri drastice. Aproape jumătate dintre gospodăriile cele mai sărace reduc consumul energetic sub nivelul necesar, fenomen cunoscut drept subconsum energetic – una dintre cele mai severe forme ale sărăciei energetice.
Diferențe uriașe între regiuni: Nord-Estul, cel mai afectat
Raportul evidențiază și discrepanțe regionale puternice.
În regiunea Nord-Est, situația este cea mai gravă: aproximativ 32% dintre gospodării ajung sub pragul sărăciei după plata energiei, iar 26% își reduc consumul sub nivelul adecvat pentru a face față costurilor.
La polul opus se află regiunea București-Ilfov, unde doar 6% dintre gospodării cad sub pragul sărăciei după plata utilităților, iar 7% recurg la subconsum energetic.
Diferențele sunt explicate prin nivelul veniturilor, accesul la infrastructură energetică și eficiența locuințelor.
Satul românesc, în prima linie a crizei energetice
Datele raportului arată clar că mediul rural este mult mai expus sărăciei energetice.
Aproximativ 75% dintre gospodăriile care reduc consumul de energie sub nivelul minim se află la sate. Aceeași proporție se regăsește și în cazul familiilor care ajung sub pragul sărăciei după plata facturilor.
Explicațiile sunt multiple:
-
veniturile mai mici din mediul rural
-
locuințe vechi și slab izolate
-
acces limitat la rețele moderne de energie.
Cu toate acestea, presiunea costurilor energetice se resimte și în orașe. Peste 52% dintre gospodăriile care alocă mai mult de 10% din buget pentru energie sunt în mediul urban.
Casele, mult mai vulnerabile decât apartamentele
Tipul locuinței joacă un rol decisiv în riscul de sărăcie energetică.
În România, aproximativ 60% dintre gospodării locuiesc în case, majoritatea în zone rurale. Tocmai aceste locuințe sunt cele mai expuse problemelor energetice.
Datele raportului sunt clare:
-
87% dintre gospodăriile care ajung sub pragul de sărăcie după plata energiei locuiesc în case
-
doar 13% sunt în apartamente.
De asemenea, 83% dintre gospodăriile care reduc consumul energetic sub nivelul necesar trăiesc tot în locuințe individuale.
Cele mai vulnerabile sunt casele construite din lemn sau paiantă, unde proporția gospodăriilor care recurg la subconsum energetic ajunge la 36% și respectiv 30%.
Buteliile de gaz cresc și mai mult presiunea pe bugetele familiilor
Un alt element care accentuează problema este utilizarea buteliilor de gaz pentru gătit, folosite de aproximativ 43% dintre gospodăriile din România, în special în zonele fără rețea de gaz natural.
Atunci când aceste costuri sunt incluse în calculul cheltuielilor energetice, imaginea devine și mai îngrijorătoare.
Proporția gospodăriilor care cheltuiesc peste 10% din venit pentru energie crește la 32,3%, față de 25,5% atunci când buteliile nu sunt luate în considerare.
În același timp, ponderea gospodăriilor care ajung sub pragul de sărăcie după plata energiei urcă la 22,4%, ceea ce arată cât de mare este presiunea reală asupra bugetelor familiilor.
Investițiile în eficiență energetică devin esențiale
Specialiștii atrag atenția că reducerea sărăciei energetice necesită măsuri diferite pentru mediul rural și urban.
În zonele rurale sunt necesare investiții rapide în:
-
rețele energetice moderne
-
surse de energie curate și accesibile
-
programe de renovare și eficiență energetică pentru locuințe.