Obiectivele Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene până în 2029: Sistem de alertă timpurie și accelerarea proiectelor întârziate. Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE) și-a stabilit ca obiectiv principal
astfel încât investițiile să fie realizate într-un cadru coerent, predictibil și eficient. Acest angajament este consemnat în programul de guvernare, la secțiunea „Investiții și proiecte europene”.
Pe lângă absorbția fondurilor, programul prevede și o serie de reforme administrative și structurale. Printre acestea se numără reducerea sporurilor și stimulentelor considerate excesive, indiferent de sursa lor de finanțare, și unificarea sistemelor de raportare a indicatorilor de performanță pentru toate programele europene. De asemenea, se dorește transparență crescută prin publicarea lunară a stadiului absorbției fondurilor aferente PNRR, Politicii de Coeziune și Fondului Social pentru Climă.
O nouă conducere, obiective ambițioase
În fruntea ministerului va fi numit Dragoș Pîslaru, în vârstă de 49 de ani, care a mai deținut funcția de ministru al Muncii în Guvernul Cioloș. Sub conducerea sa, MIPE își propune să accelereze ritmul de implementare al proiectelor și să asigure eficiența maximă a fondurilor europene disponibile.
Alocări financiare reorientate spre priorități strategice
Guvernul intenționează, de asemenea, să înceapă pregătirea din timp a următoarei perioade de programare pentru Cadrul Financiar Multianual 2028–2035. România își propune să fie activ implicată în negocierile europene, astfel încât Politica de Coeziune să rămână principala sursă de investiții structurale care contribuie la reducerea discrepanțelor regionale.
În paralel, MIPE dorește să simplifice accesul la finanțare pentru mediul privat, prin reproiectarea programelor de sprijin și crearea de instrumente și fonduri de investiții dedicate.
Digitalizare și intervenție rapidă pentru proiectele întârziate
Unul dintre obiectivele-cheie este reducerea birocrației și a duratei de procesare prin digitalizarea procedurilor de evaluare, verificare și autorizare a proiectelor.
„Pentru eficientizarea absorbției se are în vedere simplificarea prin digitalizare a procedurilor de evaluare, verificare și autorizare, pentru reducerea duratei și a personalului alocat, realocarea sumelor neatribuite către priorități strategice, inclusiv preluarea de proiecte nefinanțate din PNRR, adaptarea fluxurilor financiare și procedurale la noile cerințe de raportare, monitorizare, dar și modernizarea apelurilor și ghidurilor solicitantului, prin simplificare și eliminarea cerințelor redundante.
MIPE intenționează introducerea unui sistem național de alertă timpurie și intervenție rapidă pentru proiectele întârziate și cu risc de dezangajare și crearea unui mecanism fast-track pentru evaluarea și contractarea proiectelor mature și fezabile, în special cele din domeniul transporturilor verzi, digitale sau strategice.”
Măsuri urgente pentru Fondul pentru o Tranziție Justă
Pentru a evita riscul pierderii fondurilor alocate în 2026 prin Fondul pentru o Tranziție Justă, MIPE va acționa pentru accelerarea implementării proiectelor de modernizare în cele șase județe eligibile: Hunedoara, Gorj, Dolj, Mureș, Galați și Prahova.
„Principalele direcții de acțiune sunt: consultarea cu partenerii județeni și actualizarea planurilor de tranziție justă aferente celor 6 județe, în raport cu noile realități și gradul de maturitate al proiectelor; deblocarea implementării programului și elaborarea unui plan de măsuri pentru evitarea riscului de decomitere aferent Programului de Tranziție Justă;
Identificarea unui portofoliu de proiecte în vederea includerii la finanțare a acestora, pentru evitarea riscului de decomitere de peste 700 milioane de euro aferent anului 2026; pregătirea și lansarea implementării proiectelor aferente STEP (Platforma Tehnologiilor strategice pentru Europa, n.r.)”
Plan național pentru sprijin social în tranziția climatică
Un alt punct major este pregătirea pentru Fondul Social pentru Climă (FSC), un nou instrument financiar european menit să sprijine grupurile vulnerabile în procesul de tranziție verde. România trebuie să transmită cât mai rapid Comisiei Europene prima versiune a Planului Național Social pentru Climă (PNSC) și să stabilească un calendar clar pentru implementarea acestuia.
„Pentru aceasta însă e necesară îndeplinirea unor condiții prealabile, fără de care Comisia Europeană va considera planul ca fiind nerelevant și îl va respinge: transpunerea Directivei ETS2 de către MMAP, prin actualizarea HG 780/2026 și a legislației secundare aferente; transpunerea Directivei UE 2023/1791 privind eficiența energetică, de către Ministerul Energiei, pentru a corela definiția sărăciei energetice cu prevederile FSC;