Românii care nu vor primi buletin cu cip

Românii care nu vor primi buletin cu cip. MAI explică cine mai poate obține vechiul model de carte de identitate

Ministerul Afacerilor Interne (MAI), prin Direcția Generală pentru Evidența Persoanelor (DGEP), a oferit clarificări importante privind situațiile în care mai poate fi eliberat vechiul model de carte de identitate – cel emis din 1997, înainte de apariția actelor electronice.

Deși, în prezent, românii pot opta doar între cartea electronică de identitate (CEI), care conține cip, și cartea de identitate simplă (CIS), fără cip, autoritățile au precizat că vechiul buletin clasic rămâne disponibil numai în cazuri excepționale. Decizia vizează persoane aflate în situații speciale, care nu se pot deplasa fizic la ghișeu sau care se află în străinătate.

Ce spune legea despre tipurile de cărți de identitate

Baza legală care reglementează emiterea actelor de identitate este Ordonanța de Urgență nr. 97/2005, privind evidența, domiciliul și actele de identitate ale cetățenilor români. Documentul, modificat și republicat de-a lungul anilor, stabilește că românii pot alege între cele două forme moderne de buletin: electronică sau simplă.

Chestorul Cătălin Giulescu, directorul DGEP, a declarat că infrastructura tehnică necesară pentru emiterea acestor noi tipuri de acte este deja operațională la nivel național, iar cetățenii pot opta liber între varianta cu cip sau cea fără cip. Totuși, în anumite circumstanțe excepționale, autoritățile pot emite în continuare vechiul model de carte de identitate, din 1997.

Cine mai poate primi vechiul buletin – cele 5 categorii de persoane

Potrivit DGEP, modelul vechi al buletinului mai poate fi emis doar pentru cinci categorii de persoane, aflate în imposibilitatea de a se prezenta personal la serviciile publice comunitare de evidență a persoanelor (SPCEP).

Aceste categorii sunt:

  1. Persoanele netransportabile din motive medicale, care nu se pot deplasa la sediul SPCEP.

  2. Cei internați în spitale, centre medicale, unități de îngrijire sau protecție socială, care nu pot părăsi instituția.

  3. Deținuții, pentru care deplasarea la ghișeu ar implica riscuri de securitate.

  4. Tinerii care împlinesc vârsta de 14 ani, locuiesc temporar în străinătate și solicită primul act de identitate prin intermediul misiunilor diplomatice.

  5. Românii care locuiesc temporar în afara țării, cărora le-a expirat cartea de identitate și pot împuternici o altă persoană, prin procură specială, să depună cererea în numele lor.

„Actele de identitate modelul 1997 se eliberează doar pentru aceste situații, strict determinate de lege. În toate celelalte cazuri, cetățenii trebuie să opteze pentru una dintre cele două forme moderne ale actului de identitate – electronică sau simplă”, a explicat chestorul Cătălin Giulescu.

De ce se menține vechiul model de buletin

Păstrarea în circulație a vechiului model are un scop strict practic: asigurarea dreptului la identitate pentru persoanele aflate în situații limită. Acestea nu pot fi obligate să se deplaseze fizic sau nu au posibilitatea tehnică de a solicita noile formate.

Emiterea buletinelor model 1997 permite, astfel, evitarea unor situații în care cetățenii ar rămâne fără documente valabile, fapt ce ar îngreuna accesul la servicii medicale, bancare sau sociale.

Cărțile electronice de identitate vor putea fi emise și în străinătate

DGEP a mai anunțat că lucrează, împreună cu Ministerul Afacerilor Externe (MAE), la implementarea unui sistem care va permite, în viitorul apropiat, eliberarea cărților electronice de identitate și prin intermediul ambasadelor și consulatelor României.

Scopul este de a ușura procedura pentru milioanele de români din diaspora, care în prezent trebuie să revină în țară pentru a-și schimba actele de identitate.

„Obiectivul nostru este ca românii din afara granițelor să poată beneficia de aceleași servicii moderne de evidență a persoanelor ca cei din țară, fără birocrație suplimentară și fără costuri inutile de deplasare”, a mai precizat Giulescu.

Concluzie

Pe măsură ce România finalizează tranziția către identitatea digitală, vechiul buletin clasic va deveni tot mai rar întâlnit. Totuși, prin excepțiile menținute de lege, autoritățile se asigură că niciun cetățean nu rămâne fără acte valabile, indiferent de circumstanțele personale.

Astfel, chiar dacă majoritatea românilor vor trece la noile formate de identitate – cu sau fără cip –, vechiul buletin din 1997 își păstrează rolul său umanitar, oferind o soluție temporară pentru cazurile speciale.