ASF anunță noi informații despre Pilonul II: ce se întâmplă cu economiile de pensie ale celor peste 8,5 milioane de români

ASF vine cu noi informații despre Pilonul II. Ce se întâmplă cu economiile pentru pensie ale peste 8,5 milioane de români

Banii strânși de milioane de români în conturile de pensii private obligatorii continuă să crească într-un ritm accelerat. Cele mai recente date publicate de Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) arată că activele administrate în cadrul Pilonului II au ajuns la un nou nivel record, depășind 237 de miliarde de lei la finalul lunii iunie 2026. Creșterea este una spectaculoasă, de aproape 40% față de aceeași perioadă a anului trecut, iar cea mai mare parte a acestor economii rămâne investită în România.

Evoluția confirmă atât contribuțiile constante virate de salariați în conturile individuale, cât și rezultatele obținute de administratorii fondurilor prin investițiile realizate pe piața locală.

ASF: Activele fondurilor de pensii private au urcat cu aproape 40% într-un singur an

Potrivit celui mai recent raport publicat de Autoritatea de Supraveghere Financiară, activele totale ale fondurilor de pensii administrate privat au atins 237,4 miliarde de lei la sfârșitul lunii iunie 2026.

Comparativ cu aceeași lună din 2025, valoarea activelor este mai mare cu 39%, ceea ce reflectă atât fluxul constant al contribuțiilor lunare, cât și evoluția favorabilă a investițiilor efectuate de administratorii fondurilor.

Raportul evidențiază și un aspect important pentru participanți: cea mai mare parte a banilor continuă să fie investită în economia românească.

„Investiţiile fondurilor de pensii administrate privat s-au realizat într-un procent de 95% în active româneşti, majoritatea fiind denominate în lei. O mare parte a instrumentelor româneşti sunt reprezentate de titluri de stat sau acţiuni listate la BVB”, se arată în raportul ASF.

Unde ajung banii din Pilonul II

Structura portofoliului arată că administratorii fondurilor își păstrează strategia orientată către investiții considerate solide și capabile să ofere randamente pe termen lung, fără asumarea unor riscuri excesive.

Cea mai mare parte a activelor este plasată în titluri de stat, considerate printre cele mai sigure instrumente financiare. La finalul lunii iunie, acestea însumau 150,72 miliarde de lei, reprezentând 63,5% din totalul activelor administrate.

A doua cea mai importantă categorie de investiții este reprezentată de acțiunile listate la Bursa de Valori București, care totalizau 68,37 miliarde de lei, echivalentul a 28,8% din portofoliu.

Restul fondurilor este distribuit între alte instrumente financiare:

fonduri de investiții – 7,75 miliarde de lei (3,3%);
obligațiuni corporative – 7,71 miliarde de lei (3,2%).

Această structură urmărește să combine stabilitatea investițiilor cu posibilitatea obținerii unor câștiguri pe termen lung, în beneficiul participanților care economisesc pentru momentul pensionării.

Peste două miliarde de lei au intrat în conturile românilor într-o singură lună

Ritmul contribuțiilor rămâne ridicat. Datele ASF arată că doar în luna iunie 2026 au fost virate în conturile participanților din Pilonul II contribuții în valoare totală de 2,06 miliarde de lei.

Contribuția medie înregistrată în această perioadă a fost de 447 de lei pentru fiecare participant.

Aceste sume provin din contribuțiile obligatorii reținute din veniturile salariale și sunt depuse în conturi individuale, unde sunt administrate și investite până la momentul pensionării.

Peste 8,5 milioane de români economisesc prin Pilonul II

La sfârșitul lunii iunie 2026, sistemul pensiilor private obligatorii număra 8.543.556 participanți, potrivit statisticilor publicate de ASF.

În prezent, Pilonul II este administrat prin șapte fonduri de pensii private obligatorii:

Aripi;
AZT Viitorul Tău;
BCR;
BRD;
Metropolitan Life;
NN;
Vital.

Pilonul II reprezintă componenta obligatorie a sistemului privat de pensii din România, prin care o parte din contribuția de asigurări sociale este direcționată către un cont individual administrat privat. Creșterea constantă a activelor, valoarea tot mai mare a contribuțiilor și numărul ridicat al participanților confirmă rolul tot mai important pe care acest sistem îl are în asigurarea veniturilor viitorilor pensionari și în finanțarea economiei românești prin investițiile realizate pe piața locală.

CITEŞTE ŞI:–>> Aproape 10.000 de firme au tras obloanele în România. Domeniul în care afacerile se închid pe bandă rulantă

În spatele unei ușoare scăderi a statisticilor naționale se ascunde o realitate mai puțin optimistă. Mii de antreprenori au fost nevoiți să își suspende activitatea în primele șase luni ale anului 2026, iar în unele sectoare economice și județe numărul acestor cazuri a crescut accelerat. Comerțul, serviciile și firmele de consultanță se află printre cele mai afectate, semn că dificultățile economice continuă să pună presiune pe mediul de afaceri.

Aproape 10.000 de firme și-au suspendat activitatea în doar șase luni

Cele mai recente date publicate de Oficiul Național al Registrului Comerțului (ONRC) arată că, în perioada ianuarie–iunie 2026, un total de 9.687 de societăți comerciale și-au suspendat activitatea. Comparativ cu aceeași perioadă din 2025, numărul este mai mic cu 2,56%, însă această scădere la nivel național nu reflectă evoluțiile din toate regiunile și domeniile economice.

Suspendarea activității nu înseamnă dispariția unei firme, ci reprezintă, în multe situații, o măsură temporară adoptată de antreprenori atunci când compania trece prin dificultăți financiare, reorganizări sau alte probleme care nu permit continuarea activității în condiții normale. Este o soluție prin care societatea rămâne înregistrată, dar își întrerupe temporar operațiunile, în speranța unei reveniri ulterioare.

Bucureștiul conduce detașat clasamentul suspendărilor

Ca și în anii anteriori, Capitala concentrează cele mai multe firme care și-au pus activitatea pe pauză. În primele șase luni din 2026, 1.192 de companii din București și-au suspendat activitatea, cu 1,89% mai puține decât în primul semestru al anului trecut.

În topul județelor cu cele mai multe suspendări urmează:

Cluj – 657 firme (-5,19%);
Bihor – 494 (+12,79%);
Iași – 488 (+2,74%);
Brașov – 418 (+0,72%);
Timiș – 394 (+7,07%);
Neamț – 368 (-10,46%).

La polul opus se află județele în care astfel de situații au fost mult mai rare. Cele mai puține suspendări au fost raportate în:

Giurgiu – 45 firme (-41,56%);
Ialomița – 46 (-20,69%);
Tulcea – 51 (-29,17%);
Covasna – 62 (-11,43%);
Brăila – 63 (-23,17%);
Teleorman – 75.

În unele județe fenomenul s-a accelerat puternic

Deși imaginea de ansamblu indică o ușoară reducere a numărului de suspendări, există județe unde situația s-a deteriorat vizibil.

Cele mai spectaculoase creșteri procentuale au fost consemnate în:

Caraș-Severin – +54,55%;
Maramureș – +36,64%;
Teleorman – +22,95%.

În schimb, cele mai mari scăderi au fost înregistrate în:

Giurgiu – -41,56%;
Vrancea – -35,34%;
Tulcea – -29,17%.

Aceste diferențe arată că mediul de afaceri evoluează diferit de la o regiune la alta, în funcție de structura economiei locale, nivelul investițiilor și presiunile cu care se confruntă antreprenorii.

Comerțul și serviciile, în centrul valului de suspendări

Statisticile ONRC arată că cele mai multe suspendări de activitate s-au concentrat în câteva sectoare economice importante.

Pe primul loc se află comerțul cu ridicata și cu amănuntul, unde au fost înregistrate 1.213 firme care și-au întrerupt temporar activitatea. Față de aceeași perioadă din 2025, creșterea este una semnificativă, de 49,02%.

Urmează:

alte activități de servicii – 807 suspendări (+88,55%);
activități profesionale, științifice și tehnice – 617 suspendări (+76,29%).

Evoluțiile din aceste domenii sugerează că presiunile economice continuă să afecteze atât afacerile din comerț, cât și firmele care activează în servicii, consultanță sau activități profesionale. Creșterile de două cifre indică faptul că numeroși antreprenori preferă să își suspende temporar activitatea în loc să își închidă definitiv afacerile, în așteptarea unor condiții economice mai favorabile.

Aproape 1.500 de firme au tras obloanele doar în iunie

Și ultima lună pentru care există date centralizate confirmă că fenomenul rămâne prezent. În iunie 2026, Registrul Comerțului a înregistrat 1.486 de suspendări de activitate la nivel național.

Cele mai multe cazuri au fost raportate în:

București – 180 firme;
Cluj – 152;
Maramureș – 94;
Brașov – 68;
Timiș – 68.

Chiar dacă, per ansamblu, numărul firmelor care și-au suspendat activitatea este ușor mai redus decât în primul semestru din 2025, distribuția acestor suspendări arată că numeroase companii continuă să se confrunte cu provocări serioase. Creșterile înregistrate în anumite județe și sectoare economice indică faptul că dificultățile nu sunt distribuite uniform, iar o parte a mediului de afaceri resimte în continuare efectele unui climat economic complicat.

ASF vine cu noi informații despre Pilonul II. Ce se întâmplă cu economiile pentru pensie ale peste 8,5 milioane de români

Evoluția confirmă atât contribuțiile constante virate de salariați în conturile individuale, cât și rezultatele obținute de administratorii fondurilor prin investițiile realizate pe piața locală.

ASF: Activele fondurilor de pensii private au urcat cu aproape 40% într-un singur an

Potrivit celui mai recent raport publicat de Autoritatea de Supraveghere Financiară, activele totale ale fondurilor de pensii administrate privat au atins 237,4 miliarde de lei la sfârșitul lunii iunie 2026.

Comparativ cu aceeași lună din 2025, valoarea activelor este mai mare cu 39%, ceea ce reflectă atât fluxul constant al contribuțiilor lunare, cât și evoluția favorabilă a investițiilor efectuate de administratorii fondurilor.

„Investiţiile fondurilor de pensii administrate privat s-au realizat într-un procent de 95% în active româneşti, majoritatea fiind denominate în lei. O mare parte a instrumentelor româneşti sunt reprezentate de titluri de stat sau acţiuni listate la BVB”, se arată în raportul ASF.

Unde ajung banii din Pilonul II

Structura portofoliului arată că administratorii fondurilor își păstrează strategia orientată către investiții considerate solide și capabile să ofere randamente pe termen lung, fără asumarea unor riscuri excesive.

Cea mai mare parte a activelor este plasată în titluri de stat, considerate printre cele mai sigure instrumente financiare. La finalul lunii iunie, acestea însumau 150,72 miliarde de lei, reprezentând 63,5% din totalul activelor administrate.

A doua cea mai importantă categorie de investiții este reprezentată de acțiunile listate la Bursa de Valori București, care totalizau 68,37 miliarde de lei, echivalentul a 28,8% din portofoliu.

fonduri de investiții – 7,75 miliarde de lei (3,3%);

obligațiuni corporative – 7,71 miliarde de lei (3,2%).

Această structură urmărește să combine stabilitatea investițiilor cu posibilitatea obținerii unor câștiguri pe termen lung, în beneficiul participanților care economisesc pentru momentul pensionării.

Peste două miliarde de lei au intrat în conturile românilor într-o singură lună

Ritmul contribuțiilor rămâne ridicat. Datele ASF arată că doar în luna iunie 2026 au fost virate în conturile participanților din Pilonul II contribuții în valoare totală de 2,06 miliarde de lei.

Contribuția medie înregistrată în această perioadă a fost de 447 de lei pentru fiecare participant.

Aceste sume provin din contribuțiile obligatorii reținute din veniturile salariale și sunt depuse în conturi individuale, unde sunt administrate și investite până la momentul pensionării.

Peste 8,5 milioane de români economisesc prin Pilonul II

La sfârșitul lunii iunie 2026, sistemul pensiilor private obligatorii număra 8.543.556 participanți, potrivit statisticilor publicate de ASF.

În prezent, Pilonul II este administrat prin șapte fonduri de pensii private obligatorii:

Aripi;

AZT Viitorul Tău;

BCR;

BRD;

NN;

Vital.

CITEŞTE ŞI:–>> Aproape 10.000 de firme au tras obloanele în România. Domeniul în care afacerile se închid pe bandă rulantă

Aproape 10.000 de firme și-au suspendat activitatea în doar șase luni

Bucureștiul conduce detașat clasamentul suspendărilor

Ca și în anii anteriori, Capitala concentrează cele mai multe firme care și-au pus activitatea pe pauză. În primele șase luni din 2026, 1.192 de companii din București și-au suspendat activitatea, cu 1,89% mai puține decât în primul semestru al anului trecut.

În topul județelor cu cele mai multe suspendări urmează:

Cluj – 657 firme (-5,19%);

Bihor – 494 (+12,79%);

Iași – 488 (+2,74%);

Brașov – 418 (+0,72%);

Timiș – 394 (+7,07%);

Neamț – 368 (-10,46%).

La polul opus se află județele în care astfel de situații au fost mult mai rare. Cele mai puține suspendări au fost raportate în:

Giurgiu – 45 firme (-41,56%);

Ialomița – 46 (-20,69%);

Tulcea – 51 (-29,17%);

Covasna – 62 (-11,43%);

Brăila – 63 (-23,17%);

Teleorman – 75.

În unele județe fenomenul s-a accelerat puternic

Deși imaginea de ansamblu indică o ușoară reducere a numărului de suspendări, există județe unde situația s-a deteriorat vizibil.

Cele mai spectaculoase creșteri procentuale au fost consemnate în:

Caraș-Severin – +54,55%;

Maramureș – +36,64%;

Teleorman – +22,95%.

În schimb, cele mai mari scăderi au fost înregistrate în:

Giurgiu – -41,56%;

Vrancea – -35,34%;

Tulcea – -29,17%.

Aceste diferențe arată că mediul de afaceri evoluează diferit de la o regiune la alta, în funcție de structura economiei locale, nivelul investițiilor și presiunile cu care se confruntă antreprenorii.

Comerțul și serviciile, în centrul valului de suspendări

Statisticile ONRC arată că cele mai multe suspendări de activitate s-au concentrat în câteva sectoare economice importante.

Pe primul loc se află comerțul cu ridicata și cu amănuntul, unde au fost înregistrate 1.213 firme care și-au întrerupt temporar activitatea. Față de aceeași perioadă din 2025, creșterea este una semnificativă, de 49,02%.

Urmează:

alte activități de servicii – 807 suspendări (+88,55%);

activități profesionale, științifice și tehnice – 617 suspendări (+76,29%).

Aproape 1.500 de firme au tras obloanele doar în iunie

Și ultima lună pentru care există date centralizate confirmă că fenomenul rămâne prezent. În iunie 2026, Registrul Comerțului a înregistrat 1.486 de suspendări de activitate la nivel național.

Cele mai multe cazuri au fost raportate în:

București – 180 firme;

Cluj – 152;

Maramureș – 94;

Brașov – 68;

Timiș – 68.