Blocul care promite să elimine caloriferele și aerul condiționat. Păstrează 20-22 de grade iarna

O soție, convinsă că soțul îi ascunde tot felul de lucruri, cumpără un detector de minciuni. Seara, îl pune pe masă și îl anunță triumfătoare:
— Gata! De astăzi nu mai poți să mă minți!
— Și cum funcționează?
— Foarte simplu. Dacă minți, începe să piuie. Hai să vedem!
Își pune mâinile în șold și începe interogatoriul:
— Unde ai fost aseară?
— La serviciu.
Detectorul începe să piuie.
— Adevărul!
— Bine, am fost la o bere cu băieții.
Detectorul tace.
— Și după aceea?
— Am venit direct acasă.
Detectorul începe din nou să piuie.
— Hai, spune!
— Bine… am mai trecut pe la o colegă.
— Știam eu! Și ce-ai făcut acolo?

— Am băut o cafea.

Detectorul începe să piuie atât de tare, încât soțul îl scoate din priză.
Se uită la soție și îi spune:
— Acum e rândul tău! Unde ai fost ieri după-amiază?
— La cumpărături. Am cheltuit doar 200 de lei!
Detectorul începe să piuie.
Soțul zâmbește:
— Și cât ai cheltuit, de fapt?
Soția se uită la aparat, apoi la el:
— Bine… 2.000 de lei!
Detectorul continuă să piuie.
Soțul izbucnește în râs:
— Dar cât ai cheltuit?!
Soția oftează:
— 5.000 de lei! Dar nu puteam să-ți spun chiar din prima!
Soțul se uită la detector, apoi la soţie și spune:
— Cred că trebuie să-l ducem înapoi. Nu face față la minciuni!
Soția îl privește rece: — Nu detectorul e problema. Tu nu suporți adevărul!

Blocul care promite să elimine caloriferele și aerul condiționat. Cum reușește o clădire din Franța să păstreze 20-22 de grade iarna și cât pot economisi locatarii

Facturile la încălzire și costurile tot mai mari pentru răcirea locuințelor ar putea schimba radical felul în care sunt construite blocurile în viitor. Un proiect imobiliar prezentat în Franța propune o soluție neobișnuită: o clădire în care confortul termic este asigurat fără utilizarea obișnuită a caloriferelor și a aparatelor de aer condiționat.

Nu este vorba despre o locuință experimentală de mici dimensiuni, ci despre un bloc cu șapte etaje și 23 de apartamente, construit într-un cartier aflat în plină transformare urbană. Dezvoltatorii susțin că tehnologia utilizată ar putea reduce considerabil consumul de energie și ar aduce economii importante pentru locatari.

Ceea ce face însă proiectul cu adevărat interesant nu este doar lipsa sistemelor clasice de încălzire și răcire, ci mecanismul prin care clădirea își menține singură temperatura. Pereții masivi, materialele speciale și căldura produsă chiar de oamenii care locuiesc în apartamente devin componentele unui sistem conceput să reducă dependența de energie.

🏢 Blocul fără încălzire și aer condiționat, proiectul care atrage atenția în Franța

Clădirea a fost prezentată la Lyon de dezvoltatorul imobiliar francez Nexity, în colaborare cu agenția austriacă de arhitectură Baumschlager Eberle. Imobilul este amplasat în cartierul Confluence, o zonă care trece printr-un amplu proces de modernizare urbană.
Construcția are șapte etaje, 23 de apartamente și o arhitectură cubică, cu influențe brutaliste și o fațadă albă. Dincolo de aspectul exterior, adevărata particularitate a imobilului se află în modul în care a fost proiectat pentru a gestiona temperatura interioară.
Potrivit dezvoltatorilor, apartamentele ar trebui să păstreze între 20 și 22 de grade Celsius în timpul iernii. Vara, chiar și atunci când temperaturile exterioare cresc puternic, valorile din interior ar urma să se situeze între 26 și 28 de grade Celsius.
Conceptul poartă numele „22-26”, iar proiectul din Lyon reprezintă prima aplicare a acestui model în Franța.
Ideea aparține arhitectului austriac Dietmar Eberle, care a urmărit să găsească o alternativă la soluțiile convenționale de încălzire și climatizare, într-un context în care eficiența energetică și schimbările climatice devin probleme tot mai importante pentru sectorul construcțiilor.

🌡️ Secretul clădirii: pereții absorb și eliberează căldura în funcție de temperatură

Spre deosebire de blocurile obișnuite, unde confortul termic depinde în mare măsură de calorifere, centrale sau aparate de aer condiționat, proiectul din Lyon valorifică inerția termică a materialelor de construcție.
Mai exact, anumite materiale pot absorbi energia termică, o pot stoca și o pot elibera treptat. Astfel, variațiile de temperatură de la exterior sunt resimțite mai puțin în interiorul locuințelor.
Această proprietate reprezintă fundamentul întregului concept. În loc să compenseze permanent frigul sau căldura prin consum suplimentar de energie, clădirea încearcă să limiteze încă de la început schimburile termice cu mediul exterior.
„Acestea joacă un rol major și au fost selectate pentru o caracteristică comună: capacitatea lor de a stoca și elibera energie”, a explicat Anne Speicher, directoarea agenției Baumschlager Eberle, pentru publicația franceză Vert.
Sistemul se bazează pe o combinație de cărămizi speciale Monomur, beton și tencuială de var. Materialele au fost alese pentru proprietățile lor de izolare și capacitatea de a contribui la stabilizarea temperaturii.
Dar adevărata particularitate a construcției se observă atunci când sunt analizate dimensiunile elementelor care formează anvelopa clădirii.

🧱 Pereți și podele de 61 de centimetri. De ce este construit blocul atât de masiv

Unul dintre cele mai neobișnuite detalii ale proiectului este grosimea pereților și a podelelor, care ajunge la aproximativ 61 de centimetri.
Pentru comparație, grosimea obișnuită a acestor elemente în construcțiile din Franța este estimată la aproximativ 30 de centimetri.
Practic, clădirea are o structură mult mai masivă decât cea întâlnită în mod curent în blocurile rezidențiale. Pereții includ două straturi de cărămizi cu goluri, între care a fost introdusă izolație din vată de sticlă.
Această combinație are două obiective importante:
  • Iarna, să limiteze pierderile de căldură și să împiedice răcirea rapidă a apartamentelor.

  • Vara, să reducă pătrunderea căldurii din exterior și să încetinească încălzirea spațiilor interioare.

Arhitectura contribuie și ea la acest mecanism. Fațada include nișe de dimensiuni generoase, concepute pentru a limita expunerea directă la razele soarelui.
Cu alte cuvinte, protecția împotriva temperaturilor extreme începe încă din faza de proiectare a clădirii, nu prin instalarea unor echipamente care să funcționeze permanent.

⚙️ Senzorii care reglează automat aerisirea apartamentelor

Pereții groși și materialele de construcție nu sunt singurele componente care fac posibilă funcționarea sistemului. Clădirea utilizează și o tehnologie automatizată pentru controlul ventilației.
În fiecare apartament sunt instalate lamele din lemn care se deschid și se închid în funcție de condițiile din interior și exterior. Funcționarea lor este coordonată de senzori care monitorizează mai mulți parametri:
  • temperatura interioară și exterioară;

  • nivelul de umiditate;

  • calitatea aerului;

  • condițiile meteorologice.

Pe baza informațiilor colectate, sistemul ajustează automat ventilația, astfel încât aerul să fie reîmprospătat fără a compromite inutil echilibrul termic al locuinței.
Locatarii pot urmări, la rândul lor, funcționarea instalațiilor și parametrii din propriile apartamente.
Există însă un detaliu important: clădirea nu renunță complet la echipamentele de încălzire. Acestea sunt păstrate ca sisteme auxiliare, inclusiv pentru respectarea cerințelor regulamentare din Franța.
Potrivit reprezentanților Nexity, încălzitoarele suplimentare ar urma să fie utilizate doar în situații meteorologice extreme sau după perioade îndelungate în care apartamentele au rămas neocupate.
Așadar, proiectul nu presupune eliminarea absolută a oricărei surse convenționale de încălzire, ci reducerea drastică a dependenței de acestea.

🔥 Oamenii devin surse de căldură. Cum este reutilizată energia produsă în apartamente

Un alt element interesant al conceptului „22-26” este valorificarea unei surse de energie pe care majoritatea locuințelor o pierd în mod obișnuit: căldura generată de activitățile zilnice.
Corpul uman produce energie termică, iar gătitul, dușurile și funcționarea aparatelor electrice contribuie, la rândul lor, la încălzirea spațiilor interioare.
Într-o clădire cu o izolație foarte bună, o parte importantă din această energie poate fi păstrată în interior, în loc să se piardă rapid prin pereți și ferestre.
Cédric Hatat, manager de programe la Nexity Auvergne Bourgogne, a explicat principiul într-o declarație pentru BFM Business:
„Noi suntem încălzitoarele casei — noi și ceea ce facem”.
Ideea este simplă, dar presupune o schimbare importantă de perspectivă: locuința nu mai trebuie să se bazeze exclusiv pe energie furnizată din exterior pentru a-și menține temperatura.
În schimb, izolația, masa termică a construcției și sursele interne de căldură lucrează împreună pentru a păstra un climat interior cât mai stabil.

💶 Facturi mai mici cu până la 80%. Cât ar putea economisi locatarii

Promisiunea financiară este, probabil, unul dintre cele mai atractive aspecte ale proiectului.
Potrivit Véronique Bédague, directoarea generală a Nexity, tehnologia ar putea reduce facturile la energie cu până la 80%.
Pentru un apartament cu trei camere, economia estimată ar ajunge la aproximativ 380 de euro pe an pentru fiecare locatar.
Dezvoltatorul mai indică o reducere de 73% a consumului de energie asociat confortului termic. În plus, emisiile de carbon ar putea fi diminuate cu 65% pe o perioadă de 50 de ani.
Sunt cifre care arată potențialul conceptului, însă trebuie privite ca estimări prezentate de dezvoltator, nu ca rezultate deja confirmate în toate condițiile de utilizare.
Există și un aspect mai puțin vizibil pentru viitorii cumpărători: implementarea tehnologiei presupune costuri suplimentare încă din etapa construcției.
De exemplu, realizarea conexiunii la sistemul de încălzire urbană a majorat costul proiectului cu aproximativ 15%, potrivit informațiilor prezentate de reprezentanții companiei.
Prin urmare, economiile promise în exploatare trebuie analizate și în raport cu investiția inițială necesară.

⚠️ De ce nu pot fi construite toate blocurile după acest model

Deși conceptul pare să ofere o soluție atractivă la problema facturilor energetice, extinderea lui la scară largă nu este lipsită de obstacole.
Principala dificultate este reprezentată de costurile de construcție. Materialele speciale, structura masivă și sistemele sofisticate de automatizare fac ca proiectul să fie mai complicat și mai costisitor decât un bloc rezidențial convențional.
Renaud Payre, consilier metropolitan ecologist la Métropole de Lyon, a atras atenția asupra acestor limite într-o declarație pentru publicația Vert.
În opinia sa, combinația dintre materialele scumpe și tehnologia complexă de automatizare ridică semne de întrebare privind posibilitatea reproducerii modelului în numeroase proiecte rezidențiale.
Acesta consideră că imobilul trebuie privit mai degrabă ca o demonstrație a posibilităților oferite de construcțiile sustenabile decât ca un model care poate fi preluat imediat de întreaga industrie.
Proiectul ar putea avea însă un rol important în dezvoltarea unor lanțuri locale de aprovizionare cu materiale și tehnologii destinate construcțiilor eficiente energetic.

🏠 Ce soluție există pentru blocurile deja construite. Renovarea poate reduce facturile

Dincolo de tehnologia spectaculoasă prezentată la Lyon, problema majoră rămâne eficiența energetică a milioanelor de locuințe care există deja.
În acest context, renovarea clădirilor și îmbunătățirea izolației reprezintă alternative mult mai ușor de aplicat la scară largă.
Renaud Payre consideră că unele dintre principiile utilizate în proiectul francez pot fi preluate și în cazul imobilelor existente, fără să fie necesară implementarea unor sisteme de automatizare foarte scumpe.
Un bloc cu pierderi mari de căldură nu poate deveni eficient energetic doar prin instalarea unor senzori inteligenți. Înainte de toate, trebuie rezolvate problemele structurale care permit aerului și energiei termice să se piardă.
Astfel, izolarea corespunzătoare, modernizarea instalațiilor și reducerea pierderilor de energie rămân măsuri esențiale pentru diminuarea costurilor de întreținere.

🏗️ Un al doilea proiect este pregătit lângă Paris. Va avea 80 de apartamente

Conceptul „22-26” nu este o premieră absolută la nivel european. Agenția austriacă Baumschlager Eberle a realizat anterior două clădiri bazate pe aceeași filozofie, în Elveția și Germania.
Proiectul din Lyon marchează însă intrarea tehnologiei pe piața franceză, iar dezvoltatorul pregătește deja o nouă construcție.
Aceasta va fi amplasată în La Garenne-Colombes, în apropiere de Paris, și ar urma să fie finalizată în 2028.
Spre deosebire de imobilul din Lyon, care are 23 de apartamente, noua clădire va cuprinde 80 de locuințe.
Dimensiunea mai mare va oferi o oportunitate importantă pentru evaluarea conceptului în condiții de utilizare diferite și pentru observarea costurilor reale de exploatare.
Rămâne însă întrebarea esențială: poate deveni o astfel de clădire o alternativă viabilă pentru construcțiile rezidențiale obișnuite sau va rămâne un proiect demonstrativ, rezervat investițiilor cu bugete ridicate?
Răspunsul va depinde nu doar de economiile promise, ci și de costurile de construcție, comportamentul clădirii în perioadele de temperaturi extreme și posibilitatea de a reproduce tehnologia fără investiții prohibitive.