A construit o insulă din 150.000 de sticle de plastic. Avea casă cu trei etaje, internet și energie solară. Apoi a pierdut-o
Cum ar fi să locuiești pe o insulă construită din deșeuri, în largul Mexicului? Să ai o casă cu trei etaje, energie produsă de soare, internet, piscine și chiar o cascadă, iar fundația întregii construcții să fie formată din peste 150.000 de sticle de plastic?
Pentru artistul britanic Richart Sowa, nu a fost o fantezie. A fost casa lui.
Timp de ani întregi, Sowa a strâns sticle abandonate și le-a transformat într-o uriașă platformă plutitoare. Deasupra ei a construit o locuință în care a trăit alături de soția sa și de câinele lor.
Proiectul, devenit cunoscut sub numele Joyxee Island, a atras turiști, jurnaliști și atenția presei internaționale. Dar povestea insulei avea să ia, în cele din urmă, o turnură neașteptată.
O insulă construită din gunoi
La prima vedere, ideea pare aproape imposibilă.
Sowa a luat ceea ce pentru majoritatea oamenilor reprezenta gunoi și a transformat plasticul într-o fundație plutitoare. Peste 150.000 de sticle au fost adunate, împachetate în plase și legate între ele pentru a forma o platformă capabilă să susțină construcții.
Joyxee Island a fost amplasată la aproximativ 30 de metri de coasta insulei Isla Mujeres, în Mexic.
Dar adevărata surpriză se afla deasupra apei.
Pe platforma plutitoare, artistul a construit o casă cu trei etaje. Nu era doar un experiment artistic sau o instalație temporară. Era locuința în care Sowa își ducea viața de zi cu zi.
Casa a fost concepută pentru a funcționa cât mai independent posibil.
Casă cu trei etaje, energie solară și internet
Deși fundația era formată din mii și mii de sticle de plastic, locuința avea dotări pe care puțini s-ar aștepta să le găsească pe o insulă artificială.
Panourile solare produceau energia electrică, iar unele dintre instalații foloseau inclusiv mișcarea valurilor.
Sowa avea și o mașină de spălat alimentată de energia valurilor.
Iar pentru ca izolarea să nu fie completă, insula dispunea de conexiune la internet.
La toate acestea se adăugau două bazine pentru înot și o cascadă, transformând ceea ce pornise ca un experiment neobișnuit într-un adevărat spațiu de locuit.
Cu alte cuvinte, Sowa încercase să demonstreze că o casă plutitoare construită din materiale recuperate putea deveni un stil de viață.
Nu era prima lui insulă plutitoare
Joyxee Island nu a apărut din senin.
Cu aproape un deceniu înainte, Sowa încercase deja să construiască o insulă plutitoare.
În 1998, artistul a realizat Spiral Island, într-o lagună din apropierea localității Puerto Aventuras.
Ideea a apărut într-o perioadă de schimbări personale, după încheierea primei sale căsnicii. Treptat, ceea ce părea inițial doar un proiect neobișnuit s-a transformat într-o adevărată obsesie.
Sowa ajunsese să creadă că viața pe o insulă plutitoare ar putea fi mai mult decât o aventură de moment.
A devenit modul de viață pe care și-l dorea.
Artistul s-a mutat pe Spiral Island împreună cu cei doi câini ai săi. Experiența avea însă să se încheie brutal.
Un uragan i-a distrus prima insulă
În 2005, uraganul Emily a lovit zona și a distrus Spiral Island.
Pentru mulți oameni, acesta ar fi fost momentul în care proiectul ar fi luat sfârșit.
Pentru Sowa a fost exact contrariul.
A început din nou să strângă sticle de plastic și să pregătească o nouă construcție. La sfârșitul lui 2007 a început lucrările la ceea ce avea să devină Joyxee Island.
Până la sfârșitul lui 2008, noua insulă era finalizată.
De această dată, însă, proiectul avea să producă un efect pe care probabil Sowa nu îl anticipase în totalitate.
Insula a început să creeze propriul ecosistem
Pe măsură ce timpul trecea, în jurul platformei au început să apară mangrove.
Rădăcinile acestora s-au dezvoltat în jurul structurii și au contribuit la fixarea sticlelor, protejându-le totodată de expunerea directă la radiațiile ultraviolete.
Dar schimbarea nu s-a oprit la suprafața apei.
Și sub insulă începea să apară viață.
Organismele acvatice și coralii s-au dezvoltat în jurul structurii plutitoare, iar aceasta a început să ofere condiții pentru formarea unui mic habitat marin.
Practic, ceea ce fusese conceput ca o locuință construită din deșeuri a ajuns să interacționeze cu mediul înconjurător într-un mod pe care Sowa nu îl planificase neapărat de la început.
Natura a început să „preia” construcția
Unul dintre elementele interesante ale proiectului a fost modul în care insula putea să se miște odată cu nivelul apei.
Acest lucru le permitea rădăcinilor de mangrove să rămână la o adâncime relativ constantă.
În timp, natura și construcția artificială au început să se îmbine.
Sticlele formau fundația. Mangrovele consolidau structura. Viața marină se instala în jurul ei.
Joyxee Island devenise astfel mai mult decât o simplă casă plutitoare.