Black Friday în România: între febra reducerilor și realitatea portofelului
A început ca o simplă zi de reduceri în Statele Unite, la finalul anilor ’60, imediat după Thanksgiving. Comercianții americani își „înnegreau” registrele contabile, trecând de la pierderi (roșu) la profit (negru) — de aici și numele „Black Friday”. Ce a urmat a fost o explozie globală: o zi a ofertelor transformate în săptămâni, o cursă între retaileri și consumatori pentru cel mai bun preț. România a intrat în horă în 2011, timid la început, dar astăzi este una dintre piețele est-europene care trăiesc cel mai intens acest fenomen.
De la nebunie la strategie
În doar un deceniu, Black Friday s-a transformat în cel mai mare eveniment comercial al anului în România. În 2024, peste jumătate dintre românii activi economic — circa 57% — au declarat că intenționează să cumpere măcar un produs în perioada reducerilor. Platformele online, în frunte cu giganții eMAG, Fashion Days sau Altex, au ajuns să trateze evenimentul ca pe o campanie logistică națională.
Dar entuziasmul s-a temperat. Românii au devenit mai atenți, mai sceptici. Au început să compare prețurile cu săptămâni înainte, să verifice autenticitatea reducerilor și să nu mai cumpere impulsiv. Dacă în primii ani febra reducerilor domina complet comportamentul, astăzi cumpărătorul român e mult mai calculat.
Cifrele care spun povestea
Black Friday 2024 a fost, din punct de vedere comercial, o ediție record: peste 1,2 miliarde de euro cheltuiți la nivel național, potrivit estimărilor agregate din piață. Doar în prima parte a zilei de 8 noiembrie 2024 s-au procesat tranzacții de peste 80 de milioane de euro, un semn clar că evenimentul a devenit o instituție. Coșul mediu? Aproximativ 500 de lei, o valoare semnificativă pentru o singură achiziție, dar sub nivelul din țările vestice.
Anul acesta, însă, lucrurile par să se așeze într-un registru mai moderat. Sondajele realizate în octombrie 2025 arată că aproape 40% dintre români și-au propus să cheltuiască sub 700 de lei, iar doar o mică parte își planifică bugete de peste 2.000 de lei. Este, practic, o schimbare de ton: consumatorii sunt în continuare dornici de oferte, dar portofelele sunt mai prudente. Analiștii estimează o ușoară stagnare sau chiar scădere a valorii totale a cumpărăturilor comparativ cu anul trecut, deși interesul general rămâne ridicat.
Privind peste gard: cum stăm față de vecini
În regiune, tabloul este la fel de divers ca prețurile.
În Ungaria, Black Friday e tratat cu aceeași seriozitate ca la noi, însă sumele sunt ceva mai mari: studiile locale indică o cheltuială medie în jurul a 47.000 HUF (aprox. 120 euro). Deși similară ca putere de cumpărare, piața maghiară e mai bine integrată cu rețelele vest-europene, iar retailerii online profită din plin de asta.
În Bulgaria, evenimentul are amploare mai mică, dar impactul relativ asupra veniturilor gospodăriilor este comparabil. Bulgarii și românii se numără printre consumatorii europeni care cheltuie cel mai mult, proporțional cu venitul, în perioadele de reduceri. Totuși, coșul mediu exprimat în euro e mai mic, pentru că prețurile generale sunt și ele mai reduse.
În Serbia și Republica Moldova, Black Friday abia prinde rădăcini. Comercianții locali se aliniază trendului regional, dar volumele sunt modeste, iar cumpărătorii preferă site-uri din UE pentru produsele scumpe. În Ucraina, contextul de război a distorsionat piața: cumpărăturile online continuă, dar prioritățile populației sunt altele.
Per total, România rămâne liderul regional la volum absolut: mai mulți cumpărători, mai multe tranzacții, o piață digitală mai matură. Diferențele dintre țări sunt dictate, în esență, de trei factori — dimensiunea pieței, veniturile disponibile și penetrarea comerțului online.
Un fenomen care se schimbă odată cu noi
Black Friday nu mai este doar o zi de reduceri, ci un barometru al încrederii consumatorilor. Într-un context economic în care inflația, ratele la credite și costul vieții cântăresc greu, românii aleg cu mai multă grijă pe ce dau banii.
În același timp, retailerii s-au adaptat. Extind perioada promoțiilor, personalizează ofertele, oferă opțiuni de plată în rate fără dobândă și încearcă să recâștige încrederea publicului.
Dacă 2024 a fost un an al recordurilor, 2025 promite să fie un an al cumpărăturilor chibzuite. Febra s-a domolit, dar Black Friday rămâne în continuare sărbătoarea neoficială a comerțului românesc — un eveniment care spune, de fapt, mai multe despre felul în care trăim, calculăm și visăm reduceri, decât despre simple prețuri tăiate.