Când începe, de fapt, să scadă inflația. BNR avertizează: prețurile se pot „autoaprinde”, iar șocul taxelor încă ne urmărește
Inflația din România rămâne blocată la un nivel ridicat, în jur de 9%, însă Banca Națională a României estimează că o scădere vizibilă ar putea apărea în a doua jumătate a anului 2026. Până atunci, economia continuă să resimtă efectele valului de majorări fiscale și ale liberalizării prețurilor la energie din vara trecută, care au împins brusc costurile în sus.
Reprezentanții Banca Națională a României explică faptul că actuala rată anuală a inflației este puternic influențată de comparația cu luna iulie, moment în care au fost operate simultan creșteri de TVA, accize și ajustări în zona energiei. Atunci, indicele a primit un impuls de aproximativ patru puncte procentuale dintr-o singură mișcare, iar acest salt continuă să se reflecte în statisticile anuale.
Cu alte cuvinte, inflația de 9% nu înseamnă că prețurile cresc în același ritm în fiecare lună, ci că raportarea anuală încă include acel șoc fiscal concentrat. Oficialii BNR atrag atenția că diferența dintre inflația anuală și cea lunară este esențială: prima surprinde inclusiv efecte punctuale din trecut, în timp ce a doua arată mai clar ce se întâmplă acum, în timp real.
Inflația lunară dă primele semne de temperare
Datele recente indică o încetinire a ritmului lunar de creștere a prețurilor. Potrivit explicațiilor oferite de purtătorul de cuvânt al BNR, nu s-au mai repetat salturi precum cel din iulie, iar dinamica scumpirilor este mai redusă. Luna ianuarie a adus o evoluție considerată rezonabilă, iar din februarie este așteptată o temperare suplimentară a inflației lunare.
Momentul-cheie rămâne însă 1 iulie, când va dispărea din calcul comparația directă cu perioada în care au fost introduse majorările fiscale. Din acel punct, rata anuală ar putea înregistra o scădere abruptă, tocmai pentru că baza de raportare se schimbă. Practic, indicatorul care a dominat discursul public în ultimele luni ar urma să se ajusteze vizibil.
Vor scădea și prețurile?
Oficialii BNR nu promit ieftiniri, ci mai degrabă o încetinire clară a ritmului de creștere. Totul depinde de modul în care este făcută comparația: raportarea la iulie 2025 va arăta o imagine mai favorabilă, în timp ce analiza lună cu lună va evidenția că scumpirile nu mai au amplitudinea din perioada șocului fiscal.
Reprezentantul băncii centrale a atras atenția că focalizarea excesivă pe inflația anuală poate amplifica temerile populației și ale mediului de afaceri. Așteptările privind creșteri continue de prețuri pot alimenta, la rândul lor, noi majorări – fie prin ajustarea tarifelor de către antreprenori, fie prin comportamentul de consum. În acest sens, inflația are și o puternică dimensiune psihologică, capabilă să se autoalimenteze.
Mesajul transmis este că impactul majorărilor de taxe a fost unul punctual, iar efectele sale ar trebui să se estompeze treptat. Nu este de așteptat repetarea unui salt de patru procente dintr-o singură mișcare, indiferent de context. Totuși, banca centrală avertizează că anticipațiile inflaționiste pot „autoaprinde” prețurile dacă nu sunt ținute sub control.
În paralel, ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a declarat că orice discuție despre majorarea pensiilor depinde strict de resursele bugetare disponibile, sugerând că stabilitatea macroeconomică rămâne prioritară. Acesta a indicat că inflația ar putea începe să scadă din vară, cu o posibilă apropiere de 4% spre finalul anului.