Avertisment pentru români: Banul fizic este ultima linie de apărare în fața atacurilor cibernetice

Un ardelean , cunoscut prin sat pentru calmul și logica lui imbatabilă, se trezește într-o dimineață mohorâtă. Își pune pălăria pe cap, își trage nădragii peste cămașa de noapte și, căscând larg, trage draperia la o parte.
Se uită pe geam și vede în ogradă trei inși în veste reflectorizante , cu hărți și ruleta în mână , care tot măsurau și fotografiau de zor .
Mormăind nemulțumit, își trage opincii în picioare , își pune o haină groasă pe el și iese val-vârtej afară .
Ajuns lângă ei, îi întreabă cu o voce groasă:
–Păi, ce faceți voi aici, la mine în ogradă?
Unul dintre bărbați, intimidat puțin de privirea tăioasă a baciului, răspunde:

–Măsurăm, bade.

–Dar ce măsurați voi, mă, aici?
Altul, mai îndrăzneț, îi zice cu mândrie:
–Păi, pe aici o să treacă Autostrada Transilvania!
Ardeleanul stă puțin, se scarpină în barbă gânditor , se uită spre dealuri, apoi iar spre ei și întreabă:
–Și o să treacă multe mașini p-acilea?
–Păi, logic că o să treacă, bade! răspunde băiatul cu ruleta, râzând puțin.
–Aha… Și cam câte, cam câte mașini? întreabă ardeleanul, îngustând ochii.
–Ei, câte… sute, mii, non-stop! exclamă altul, plin de entuziasm.
–Și… o să treacă și noaptea? întreabă moșul, tot mai serios.
–Păi, sigur că da, autostrada nu doarme!
Ardeleanul se scarpină din nou în barbă, oftează adânc și dă din cap resemnat :
–Păi, și io o să stau să deschid poarta la fiecare?!

Banul păstrat la saltea nu înseamnă doar proprietate, ci și libertate și siguranță

Creșterea numărului de atacuri cibernetice asupra instituțiilor financiare, dezvoltarea accelerată a Inteligenței Artificiale și avertismentele lansate chiar de autoritățile europene readuc în prim-plan o întrebare pe care tot mai mulți români și-o pun: cât de sigur este să îți păstrezi toate economiile exclusiv în sistemul bancar?
Avocatul, profesorul universitar și europarlamentarul Gheorghe Piperea susține că păstrarea unei părți din economii în numerar reprezintă o măsură de precauție firească într-o perioadă în care riscurile digitale cresc de la o zi la alta. În opinia sa, numerarul nu este doar un mijloc de plată tradițional, ci și o garanție a libertății individuale în cazul unor blocaje majore ale infrastructurii financiare.

De ce recomandă Gheorghe Piperea să nu fie ținuți toți banii în bancă

Potrivit europarlamentarului, păstrarea unei rezerve de bani în numerar nu înseamnă lipsă de încredere în sistemul bancar, ci diversificarea riscului.
„Banul în numerar păstrat la saltea este nu numai libertate și proprietate. Este siguranță. Dacă-l aveți, oricât de puțin, nu-l țineți în bancă sau în sisteme de plăți digitale”, afirmă acesta.

Mesajul vine într-un moment în care digitalizarea serviciilor financiare avansează rapid, iar plățile electronice și aplicațiile bancare au devenit principalele metode prin care milioane de români își administrează veniturile și economiile.


Atacurile cibernetice devin tot mai sofisticate, iar Inteligența Artificială schimbă regulile jocului

Unul dintre cele mai importante argumente invocate de Gheorghe Piperea îl reprezintă explozia atacurilor informatice asupra sistemelor financiare.
În opinia sa, fenomenul furtului de identitate bancară se extinde la nivel mondial, iar dezvoltarea modelelor avansate de Inteligență Artificială poate amplifica considerabil aceste amenințări.

Potrivit acestuia, noile tehnologii permit automatizarea atacurilor informatice, identificarea rapidă a vulnerabilităților și chiar imitarea identității digitale a utilizatorilor, ceea ce face ca fraudele informatice să fie mai greu de detectat decât în trecut.

Piperea atrage atenția că infrastructura digitală critică din România a fost deja ținta mai multor atacuri informatice în ultima perioadă, ceea ce demonstrează că nici instituțiile publice și nici cele financiare nu sunt complet ferite de astfel de incidente.

Avertisment fără precedent venit chiar de la autoritățile europene

Argumentele sale sunt susținute de existența unei recomandări emise de Comitetul European pentru Risc Sistemic (CERS), instituția responsabilă cu monitorizarea riscurilor la adresa stabilității financiare din Uniunea Europeană.
Documentul avertizează că modelele de Frontier AI, cele mai avansate forme de Inteligență Artificială disponibile în prezent, pot genera o schimbare majoră în modul în care sunt desfășurate atacurile cibernetice.
Potrivit avertismentului, aceste tehnologii pot face atacurile:
  • mult mai rapide;
  • mai inteligente;
  • mai greu de anticipat;
  • capabile să afecteze simultan mai multe instituții financiare.
Într-un sistem bancar european puternic interconectat, compromiterea unei singure instituții importante ar putea produce efecte în lanț asupra mai multor bănci și furnizori de servicii financiare.

Ce s-ar putea întâmpla dacă sistemele bancare sunt blocate

Într-un asemenea scenariu, avertizează Gheorghe Piperea, consecințele nu s-ar limita doar la imposibilitatea efectuării plăților online.
Blocajele ar putea însemna:
  • imposibilitatea accesării aplicațiilor bancare;
  • ATM-uri scoase din funcțiune;
  • întârzieri sau blocarea transferurilor;
  • imposibilitatea utilizării cardurilor;
  • acces limitat la propriile economii.
CERS vorbește chiar despre posibilitatea apariției unui risc sistemic, în care mai multe instituții financiare să fie afectate simultan de același atac informatic.

Exemplul blackout-ului care a lăsat oamenii fără acces la bani

Pentru a ilustra vulnerabilitatea sistemelor digitale, Gheorghe Piperea amintește de pana majoră de curent care a afectat anul trecut Portugalia, Spania și o parte a Franței.
În timpul întreruperii alimentării cu energie electrică, numeroși cetățeni nu au putut utiliza cardurile bancare și nici nu au avut acces la bancomate pentru o perioadă îndelungată.
În astfel de situații, spune europarlamentarul, numerarul devine singura modalitate prin care pot fi cumpărate alimente, combustibil sau alte produse esențiale.

Numerarul funcționează chiar și atunci când tehnologia se oprește

Unul dintre cele mai importante avantaje ale banilor cash este independența față de infrastructura digitală.
Numerarul nu depinde de:
  • internet;
  • electricitate;
  • servere;
  • aplicații bancare;
  • rețele informatice.
În cazul unui atac cibernetic sau al unei pene de curent de amploare, acesta poate continua să fie utilizat pentru efectuarea plăților zilnice.
Din acest motiv, Gheorghe Piperea consideră că păstrarea unei rezerve de bani în numerar reprezintă o măsură de protecție personală și nu o respingere a progresului tehnologic.

„Nu scoateți toți banii din bănci, dar nu îi țineți nici pe toți acolo”

Europarlamentarul subliniază că mesajul său nu este unul împotriva sistemului bancar.
El recomandă însă evitarea concentrării tuturor economiilor într-un singur loc sau într-o singură formă.
În opinia sa, diversificarea înseamnă nu doar distribuirea banilor între mai multe instituții financiare, ci și păstrarea unei rezerve de numerar care să poată fi utilizată în situații excepționale.

Euro digital, privit cu scepticism în contextul noilor riscuri

În același context, Gheorghe Piperea afirmă că entuziasmul pentru introducerea euro digital trebuie analizat cu prudență.
În opinia sa, extinderea digitalizării fără existența unor soluții solide de rezervă ar putea amplifica vulnerabilitatea întregului sistem financiar în cazul unor atacuri informatice de amploare.

El consideră că reziliența sistemului financiar nu poate fi construită exclusiv pe tehnologii digitale și că numerarul trebuie să rămână disponibil ca alternativă funcțională.


Fondurile de pensii și banii instituțiilor publice, printre cele mai expuse

Piperea atrage atenția și asupra sumelor foarte mari administrate prin sisteme informatice, inclusiv fondurile de pensii private, lichiditățile instituțiilor publice și capitalurile aflate pe piețele financiare.
În opinia sa, aceste resurse ar trebui protejate prin măsuri suplimentare de securitate cibernetică și prin distribuirea lichidităților în mai multe instituții bancare și sucursale, pentru reducerea riscului unor blocaje simultane.

Cele două recomandări adresate românilor

În final, Gheorghe Piperea formulează două recomandări pe care le consideră esențiale în contextul avertismentului emis de Comitetul European pentru Risc Sistemic.
Prima este ca fiecare persoană să păstreze o rezervă de bani în numerar pentru situații excepționale, fără a renunța însă la utilizarea serviciilor bancare.
A doua este ca autoritățile să continue susținerea circulației numerarului și să nu limiteze accesul populației la bani fizici, astfel încât economia să poată funcționa și în cazul unor perturbări majore ale infrastructurii digitale.

Tot mai multe avertismente privind dependența exclusivă de sistemele digitale

Dezbaterea privind viitorul numerarului și al plăților electronice capătă o importanță tot mai mare pe fondul accelerării digitalizării și al intensificării amenințărilor informatice.
Susținătorii plăților digitale invocă rapiditatea și eficiența tranzacțiilor, în timp ce adepții menținerii numerarului consideră că acesta reprezintă o garanție suplimentară de autonomie în situații de criză.

Mesajul transmis de Gheorghe Piperea se înscrie în această dezbatere și pune accent pe ideea că, într-o lume în care atacurile cibernetice devin tot mai complexe, păstrarea unei rezerve de bani cash nu înseamnă întoarcerea în trecut, ci adoptarea unei măsuri prudente de gestionare a riscurilor.