⚡ Românii se pregătesc pentru o iarnă mai scumpă: energia electrică a urcat puternic, iar gazele pun presiune pe piață. Ce s-ar putea întâmpla cu facturile în 2026-2027
Pentru milioane de români, întrebarea care începe să apară odată cu apropierea sezonului rece este simplă: cât va costa încălzirea în această iarnă?
După o perioadă în care prețurile finale au fost ținute sub control prin mecanisme de plafonare și sprijin, piața angro a energiei transmite deja semnale mult mai puțin confortabile. Electricitatea a avut în 2026 mai multe episoade de scumpire, iar gazele naturale au rămas o componentă sensibilă a sistemului energetic.
Mai mult, România a trecut în această vară printr-o situație neobișnuită: seceta hidrologică severă și scăderea dramatică a debitului Dunării au afectat producția de energie și au dus inclusiv la oprirea controlată a unităților de la Cernavodă. În același timp, producția hidro a fost pusă sub presiune.
Efectul nu trebuie tradus automat prin „facturile se vor dubla”. Dar combinația dintre prețurile angro ridicate, producția internă vulnerabilă la vreme, importurile și cererea mai mare din sezonul rece poate face ca iarna 2026-2027 să fie una în care energia să devină din nou o problemă importantă pentru bugetele familiilor.
⚡ Piața de energie a început deja să transmită semnale de alarmă
Cifrele oficiale ale OPCOM arată cât de mult poate varia piața într-un interval relativ scurt.
În ianuarie 2026, prețul mediu de închidere pe Piața pentru Ziua Următoare a fost de 766,48 lei/MWh, comparativ cu 693,74 lei/MWh în ianuarie 2025. Creșterea anuală a fost de aproximativ 10,5%.
În aceeași lună, prețul mediu ponderat a fost chiar mai ridicat, de 790,41 lei/MWh.
Primăvara a adus o perioadă de relaxare, însă piața nu a rămas la aceleași niveluri.
Pentru luna mai, OPCOM a raportat un preț mediu ponderat de 565,05 lei/MWh, iar în iunie acesta a urcat la 694,48 lei/MWh. În iulie, media a fost de 636,46 lei/MWh, pentru ca în august să ajungă la 793,19 lei/MWh.
Cu alte cuvinte, piața nu a urmat o linie descendentă constantă. Din contră, lunile de vară au arătat din nou cât de repede poate crește prețul atunci când producția internă este afectată și cererea sau necesarul de import se modifică.
Iar aici apare problema importantă pentru iarna care urmează.
Vara poate ascunde parțial vulnerabilitățile sistemului. Iarna, însă, consumul crește, iar România are nevoie simultan de mai multă electricitate și de mai multe gaze pentru încălzire.
🌊 Seceta a lovit exact într-un punct sensibil al sistemului energetic
Una dintre cele mai importante evoluții ale anului 2026 nu a venit de pe bursele internaționale, ci din natură.
Debitul Dunării a coborât la valori extrem de reduse. Administrația Națională „Apele Române” anunța la sfârșitul lunii iulie că debitul ajunsese la aproximativ 1.650 metri cubi pe secundă, de aproape trei ori mai mic decât media multianuală pentru luna iulie, de circa 4.750 mc/s.
Problema nu a fost doar una hidrologică.
Centrala Nuclearoelectrică de la Cernavodă depinde de apa Dunării pentru procesele tehnologice și pentru răcire. În condițiile scăderii accentuate a debitului, Unitatea 1 a fost oprită controlat la sfârșitul lunii iulie, iar ulterior a fost oprită controlat și Unitatea 2.
Pe 13 august, Unitatea 2 a intrat în procedura de oprire controlată după ce debitul Dunării ajunsese la valori extrem de mici.
Nuclearelectrica a primit inclusiv avize privind existența unui caz de forță majoră pentru anumite contracte de livrare a energiei, pe fondul secetei hidrologice severe care afectase condițiile necesare funcționării centralei.
Pentru consumatorul obișnuit, aceste informații pot părea foarte tehnice.
În realitate, mecanismul este simplu.
Dacă o parte importantă din producția de energie nu mai poate fi livrată în sistem, energia trebuie găsită din alte surse.
Asta înseamnă mai multă producție de la alte centrale, folosirea resurselor disponibile, importuri și, în anumite intervale, presiune suplimentară asupra pieței.
💧 Și hidroenergia a fost afectată
Problema Dunării s-a suprapus peste o situație hidrologică dificilă și în cazul râurilor interioare.
Administrația Națională „Apele Române” a avertizat în această vară că mai multe râuri din România aveau debite sub valorile caracteristice perioadei, iar hidrologia deficitară afecta inclusiv perspectiva producției de energie hidro.
Aici se află una dintre vulnerabilitățile importante ale sistemului românesc.
În perioadele în care hidroenergia produce mai puțin, sistemul trebuie să se bazeze într-o măsură mai mare pe celelalte capacități disponibile.
Iar dacă în același timp apare o indisponibilitate la producția nucleară, presiunea devine și mai mare.
Guvernul a ajuns în luna august să adopte măsuri de urgență pentru asigurarea debitelor și nivelurilor necesare funcționării Cernavodă. Printre măsuri s-a aflat și suplimentarea debitului prin eliberarea unor cantități de apă din acumulări de pe Olt.
Acest episod arată cât de strâns sunt legate energia și vremea.
📈 Prețurile actuale arată de ce iarna poate fi mai complicată
La 17 septembrie 2026, datele OPCOM indicau pentru piața spot un preț de bază de aproximativ 890,53 lei/MWh, în timp ce unele intervale orare aveau valori de peste 1.000 lei/MWh.
Acestea sunt prețuri de piață angro și nu reprezintă direct factura unei familii.
Diferența este importantă.
Factura finală include mai multe componente: energia propriu-zisă, transportul, distribuția, taxele, contribuțiile și TVA, în funcție de categoria de consum și de mecanismul aplicabil.
De aceea, o creștere a prețului de pe PZU nu trebuie confundată cu o creștere identică a facturii.
Totuși, atunci când prețurile angro rămân ridicate pentru perioade mai lungi, presiunea se poate transmite în ofertele furnizorilor și, în timp, către consumatori.
Iar aici apare o problemă care îi interesează direct pe români: ce se va întâmpla după ce mecanismele de protecție existente nu mai pot absorbi la nesfârșit diferențele de preț?
🔥 Gazele naturale sunt cealaltă piesă sensibilă a puzzle-ului
Dacă electricitatea este afectată de producție, vreme și importuri, gazele naturale au propria lor poveste.
Pentru consumatorii casnici, prețul final a fost protejat prin mecanismele de plafonare, ceea ce a făcut ca evoluțiile pieței angro să nu se regăsească imediat în factura de acasă.
ANRE arăta că, pentru perioada de plafonare care s-a încheiat la 31 martie 2026, prețul final facturat consumatorilor casnici nu putea depăși 0,31 lei/kWh, cu TVA inclus.
Aici trebuie făcută însă o distincție esențială.
0,31 lei/kWh este un preț final plafonat, nu prețul gazului de pe bursă.
Pe piața angro, gazele pot avea valori foarte diferite, în funcție de perioadă, contract și produsul tranzacționat.
În plus, chiar și atunci când componenta de achiziție se modifică, factura finală este influențată și de tarifele de transport și distribuție.
ANRE a anunțat că, începând cu 1 iulie 2026, tariful mediu ponderat pentru distribuția gazelor naturale a scăzut de la 58,47 lei/MWh la 54,32 lei/MWh, adică o reducere de aproximativ 7,1% pentru această componentă.
Așadar, nu toate componentele facturii merg în aceeași direcție.
🏠 De ce românii pot simți totuși scumpirile
Pentru o familie, problema nu este prețul unui MWh de pe bursă.
Problema este suma de la finalul facturii.
Să luăm cazul unei locuințe încălzite cu gaze.
Într-o lună de vară, consumul poate fi redus la câțiva metri cubi pentru apă caldă și gătit. Într-o lună rece, situația se schimbă complet.
Centrala funcționează mai multe ore pe zi.
Apa caldă este folosită mai mult.
Temperatura din locuință trebuie menținută constant.
Iar în perioadele cu ger, consumul poate crește semnificativ.
Asta înseamnă că o diferență aparent mică de preț pe unitatea de consum poate deveni vizibilă în factura lunară.
De aceea, pentru gospodăriile din România, iarna este perioada în care energia se transformă dintr-o cheltuială relativ predictibilă într-una dintre cele mai importante poziții din buget.
🏭 Facturile mai mari nu se opresc la consumatorul casnic
Există și un efect indirect pe care românii îl pot simți chiar dacă factura lor nu crește imediat.
Este vorba despre industrie.
Fabricile mari consumă cantități uriașe de energie și gaze. Pentru acestea, energia reprezintă o componentă importantă a costurilor de producție.
Dacă electricitatea și gazele rămân scumpe, companiile trebuie să suporte costuri mai mari sau să le transfere, parțial, în prețurile produselor.
De aici poate apărea un efect în lanț:
energie mai scumpă → costuri mai mari pentru fabrici → transport și producție mai scumpe → prețuri mai mari pentru unele produse și servicii.
Acesta este unul dintre motivele pentru care energia nu trebuie privită doar ca o problemă a facturii lunare.
Este și o problemă economică.
Iar într-o perioadă în care românii sunt deja atenți la prețurile alimentelor, combustibililor, serviciilor și ratelor, orice presiune suplimentară asupra costurilor poate fi resimțită mai puternic.
❄️ Ce se poate întâmpla în iarna 2026-2027
Nu există, în acest moment, o bază solidă pentru a spune că facturile românilor se vor dubla.
O astfel de concluzie ar confunda prețurile angro cu prețurile finale și ar transforma un scenariu de risc într-o certitudine.
Există însă câteva scenarii care merită urmărite.
🟢 Scenariul 1: vreme normală și producție internă suficientă
Dacă iarna este relativ blândă, consumul de gaze pentru încălzire nu explodează.
Dacă producția hidro se stabilizează, centralele nucleare funcționează normal, iar producția eoliană și solară contribuie consistent, presiunea asupra sistemului poate fi mai redusă.
Într-o astfel de situație, prețurile pot rămâne volatile, dar sistemul ar avea mai multe surse disponibile pentru acoperirea consumului.
🟠 Scenariul 2: iarnă rece și cerere mare
Acesta este scenariul care ar putea pune cea mai mare presiune.
Temperaturi scăzute înseamnă consum mai mare de gaze pentru încălzire și consum mai mare de electricitate.
În același timp, producția solară scade în lunile de iarnă, iar energia hidro poate fi influențată de condițiile hidrologice.
Dacă vântul este slab în perioadele cu consum ridicat, România poate avea nevoie de importuri suplimentare.
Într-un asemenea context, prețurile angro pot deveni mai volatile.
🔴 Scenariul 3: combinația nefavorabilă
Cel mai complicat scenariu ar fi apariția simultană a mai multor factori:
ger + cerere ridicată + producție hidro redusă + indisponibilități la unele centrale + producție eoliană scăzută + prețuri ridicate la gaze.
Într-o astfel de situație, presiunea se poate transmite rapid în piața de energie.
Nu înseamnă automat că românii vor primi facturi duble, dar înseamnă că sistemul energetic ar trebui să găsească energie din surse mai scumpe.
⚠️ De ce contează atât de mult Cernavodă
Centrala de la Cernavodă are o importanță aparte pentru sistemul energetic românesc.
Cele două unități nucleare asigură producție constantă, independentă de soare sau vânt.
Tocmai de aceea, oprirea temporară a ambelor unități în contextul secetei din august a fost un eveniment important pentru piață.
România a fost nevoită să compenseze această lipsă de producție prin alte surse.
Este important însă că opririle au fost controlate și realizate în contextul respectării procedurilor de securitate nucleară. Nuclearelectrica a precizat că Unitatea 2 a fost menținută în condiții de siguranță în perioadele de oprire, iar funcționarea instalațiilor nucleare este supusă autorizării și monitorizării specifice.
Problema pentru iarna următoare este alta: cât de disponibilă va fi producția nucleară în perioadele cu cerere maximă și în ce condiții hidrologice va funcționa sistemul.
💡 Ce pot face românii înainte de sezonul rece
Pentru o gospodărie, există câteva lucruri mai importante decât urmărirea zilnică a prețului de pe bursă.
În primul rând, trebuie verificat contractul de furnizare.
Un consumator trebuie să știe ce preț plătește, cât este perioada de valabilitate a ofertei și ce condiții se aplică după expirarea acesteia.
Apoi vine consumul.
O centrală reglată corespunzător, caloriferele aerisite, izolarea locuinței și reducerea pierderilor de căldură pot conta mai mult decât o diferență mică de preț negociată cu furnizorul.
La electricitate, aparatele mari consumatoare de energie trebuie urmărite în special în perioadele de consum ridicat.
Boilerul electric, încălzitoarele, aerotermele, uscătoarele și alte echipamente pot crește rapid consumul.
Într-o locuință încălzită electric, diferența dintre o lună normală și una foarte rece poate fi considerabilă.
🧾 Un lucru important: prețul de la bursă nu este factura
Aceasta este probabil cea mai importantă precizare atunci când se discută despre scumpirea energiei.
Dacă vedem un preț de 800 sau 900 lei/MWh pe PZU, nu trebuie să înmulțim pur și simplu această valoare cu consumul din contor și să presupunem că aceasta este factura.
Piața angro este doar una dintre componentele mecanismului.
Prețul final depinde de contractul consumatorului, de furnizor, de componentele reglementate, de taxe și de mecanismele de sprijin aplicabile.
De aceea, afirmația „energia s-a scumpit cu 50%, deci factura va crește cu 50%” nu este corectă ca regulă generală.
Dar nici invers nu poate fi spus: dacă piața angro crește, factura finală nu va fi afectată niciodată.
În cazul unor prețuri angro ridicate și persistente, presiunea poate ajunge în ofertele comerciale și în costurile suportate de furnizori.
📊 Ce ar trebui urmărit în următoarele luni
Pentru a înțelege cât de dificilă ar putea fi iarna 2026-2027, câteva cifre vor fi esențiale.
1. Prețul energiei pe PZU.
Dacă valorile rămân constant ridicate, presiunea asupra pieței devine mai importantă.
2. Prețul gazelor.
Este esențial pentru încălzirea populației și pentru producția de electricitate în centralele pe gaze.
3. Nivelul rezervelor de gaze.
Cu cât România intră mai bine pregătită în sezonul rece, cu atât riscul unor probleme de aprovizionare este mai redus.
4. Debitul Dunării și hidrologia.
Experiența din vara lui 2026 a demonstrat că vremea poate deveni un factor direct pentru producția de energie.
5. Funcționarea Cernavodă.
Disponibilitatea producției nucleare este importantă pentru echilibrul sistemului.
6. Importurile de energie.
În perioadele în care România consumă mai mult decât produce, importurile pot deveni esențiale pentru echilibrarea sistemului.
🔎 Iarna aceasta poate fi testul pentru sistemul energetic
România nu pornește de la zero.
Are producție nucleară, hidro, gaze, cărbune, eoliană și solară, iar interconexiunile cu piețele europene permit importuri atunci când producția internă nu este suficientă.
Problema este că fiecare sursă are propriile vulnerabilități.
Hidro depinde de apă.
Solarul depinde de soare.
Eolianul depinde de vânt.
Centralele pe gaze depind de disponibilitatea și prețul combustibilului.
Centrala nucleară are nevoie de condiții tehnologice specifice, iar episodul din vara lui 2026 a demonstrat că inclusiv un factor aparent extern, precum nivelul Dunării, poate deveni relevant pentru producție.
În aceste condiții, iarna 2026-2027 va fi urmărită atent de piața energetică.
Pentru românul care deschide factura, însă, concluzia este ceva mai simplă.
Nu există în prezent o certitudine că facturile se vor dubla. Există însă suficiente semnale de volatilitate pentru ca energia să rămână una dintre cheltuielile care pot apăsa puternic bugetele în sezonul rece.
Iar dacă peste prețurile ridicate se suprapune o iarnă rece, cu cerere mare și producție internă afectată, presiunea asupra sistemului poate deveni considerabilă.
De aceea, adevărata întrebare nu este dacă energia se poate scumpi.
Piața din 2026 a arătat deja că acest lucru se poate întâmpla.
Întrebarea importantă este cât de mult din această volatilitate va ajunge, în lunile reci, până la consumatorul final.