Invatatoarea lui Bula ii intreaba pe copii cu ce au venit la scoala.
Toti raspundeau ca au venit cu limuzina cu masina Bula a spus ca a venit cu bicicleta si toti radeau de el.
Se duce acasa si ii spune lu maicasa.
-Mama toti colegii mei se duc la scoala cu limuzina cu masina si rad de mn ca ma duc cu bicicleta.
Vreau si io limuzina!!!!
-Nu fi prost Bula zi si tu ca ai venit cu limuzina.
Zis si facut. A doua zi la scoala profesoara ii intreaba.
-Ionut, tu cu ce ai veni la scoala?
-cu limuzina
-marius u cu ce ai venit la scoala?
-cu limuzina
-Bula u cu ce ai venit la scoala?
-cu limuzina
Si de ce ai intarziat?
-Mi-a sarit lantu’
Câți bani ar trebui să ai puși deoparte în 2026. Iancu Guda explică regula care îți poate salva finanțele în vremuri grele
Frica de viitor îi face pe români să țină zeci de mii de euro în conturi. Economistul Iancu Guda spune că mulți economisesc fără să știe exact de ce
Tot mai mulți români pun bani deoparte „pentru zile negre”, însă puțini își stabilesc concret cât ar trebui să economisească și pentru ce situații reale se pregătesc. Într-un context economic marcat de inflație, incertitudine și teama de probleme financiare, mulți aleg să blocheze sume importante în depozite bancare, convinși că astfel sunt mai protejați.
Economistul Iancu Guda avertizează însă că această strategie este adesea construită pe emoție și frică, nu pe calcule financiare clare. Invitat în podcastul „Gândește diferit”, realizat de Radu Constantin, acesta a explicat care este, în opinia sa, nivelul optim al rezervelor financiare și ce greșeli fac cel mai frecvent românii atunci când încearcă să își asigure stabilitatea economică.
„Economisesc pentru zile negre” – expresia pe care o folosesc mulți, dar puțini o pot explica
Potrivit lui Iancu Guda, una dintre cele mai întâlnite expresii în România este: „Pun bani deoparte pentru zile negre”. Problema apare însă în momentul în care oamenii sunt întrebați concret ce înseamnă aceste „zile negre”, ce riscuri încearcă să acopere și de câți bani ar avea nevoie în realitate.
Economistul susține că, în cele mai multe cazuri, în spatele acestei mentalități se află o emoție puternică: frica de necunoscut și de pierderea stabilității financiare.
„De câte ori n-am auzit noi asta? De ce economisești? Pentru zile mai negre. Emoția este frica. Mi-e frică de ce se poate întâmpla și niște bani îmi dau încredere că, dacă apare o problemă, am de unde să mă redresez”, a explicat Iancu Guda.
Acesta consideră însă că teama trebuie analizată rațional și transformată într-un plan financiar coerent. În opinia sa, mulți oameni ajung să țină în conturi sume uriașe fără să aibă o justificare reală pentru acestea.
De ce să ții 30.000 de euro într-un depozit? Guda spune că există soluții mai inteligente
Economistul a oferit exemplul persoanelor care economisesc zeci de mii de euro și îi păstrează ani întregi în depozite bancare, deși acei bani ar putea fi folosiți mai eficient.
„De ce să mă chinui eu să pun 30.000 de euro deoparte într-un depozit pentru zile mai negre?”, a întrebat retoric Guda în cadrul podcastului.
În locul acumulării unor sume foarte mari, acesta recomandă folosirea unor instrumente financiare care pot proteja familia în situații critice, precum polițele de asigurare de sănătate sau de viață.
Potrivit economistului, cu aproximativ 100 de lei pe lună, o persoană poate beneficia de protecție financiară consistentă în cazul unor probleme medicale grave sau al unor evenimente neprevăzute.
„Poți să faci o asigurare de sănătate sau de viață cu 100 de lei pe lună și dacă se întâmplă ceva primești 30.000 de euro despăgubire pentru cheltuieli medicale sau alte situații dificile. Este mult mai inteligent financiar”, a explicat acesta.
Guda subliniază că oamenii nu ar trebui să își țină toate economiile blocate în conturi bancare ani la rând, mai ales după ce și-au creat deja un nivel rezonabil de siguranță financiară.
Regula celor 3, 6 și 12 luni: formula simplă pentru un fond de rezervă sănătos
Una dintre cele mai importante recomandări oferite de economist este așa-numita regulă a celor „3, 6 și 12 luni”, care stabilește cât ar trebui să aibă o familie pus deoparte pentru diferite niveluri de siguranță.
Potrivit lui Iancu Guda:
-
trei luni de cheltuieli reprezintă fondul de urgență;
- șase luni de cheltuieli oferă un nivel bun de siguranță financiară;
-
12 luni de cheltuieli înseamnă ceea ce el numește „fondul de control”.
„Trei luni de cheltuieli este fondul de urgență. Șase luni este fondul care îți dă o siguranță. Fondul de control este 12 luni de cheltuieli”, a explicat economistul.
Acesta a precizat că oamenii fac adesea o altă greșeală importantă: calculează rezerva financiară folosind toate cheltuielile lunare ale familiei, inclusiv pe cele opționale.
În realitate, spune Guda, într-o perioadă dificilă multe costuri pot fi reduse temporar – vacanțele, ieșirile în oraș, cumpărăturile neesențiale sau alte cheltuieli de confort. Din acest motiv, fondul de rezervă ar trebui calculat în principal pe baza cheltuielilor esențiale: locuință, hrană, utilități, sănătate și educație.
Zeci de mii de români țin peste 100.000 de euro în conturi
Economistul a atras atenția și asupra unei situații pe care o consideră exagerată: numărul mare de români care păstrează sume foarte mari în conturi bancare fără să le investească.
„Sunt peste 75.000 sau 80.000 de români care au peste 100.000 de euro în conturi. Pentru ce?”, a afirmat acesta.
În opinia sa, după ce o persoană și-a construit fondul de rezervă și are o protecție minimă prin asigurări, banii suplimentari ar trebui folosiți pentru investiții sau pentru rambursarea anticipată a unor credite costisitoare.
Guda susține că păstrarea banilor în depozite pe termen lung poate însemna, de fapt, pierdere de valoare, mai ales într-o perioadă în care inflația reduce constant puterea de cumpărare.
Cele trei greșeli financiare care îi vulnerabilizează pe români în perioade de criză
În cadrul podcastului, economistul a identificat și cele mai mari greșeli pe care oamenii le fac atunci când economia devine instabilă.
1. Lipsa unei evidențe clare a cheltuielilor
Prima problemă este faptul că mulți nu știu exact unde se duc banii lor în fiecare lună. Fără o imagine clară asupra cheltuielilor, oamenii nu pot lua decizii financiare eficiente și nici nu își pot construi un buget realist.
„Primul pas este conștientizarea pe ce dau banii”, a explicat Iancu Guda.
Economistul recomandă monitorizarea atentă a cheltuielilor lunare și împărțirea lor în categorii esențiale și neesențiale.
2. Economisirea fără obiective clare
A doua mare greșeală este lipsa unor obiective financiare bine definite. Mulți oameni economisesc sau investesc fără să știe exact pentru ce o fac și în ce interval de timp vor să își atingă scopurile.
„A doua mare greșeală este să fim haotici în direcție, să nu avem obiective”, a spus economistul.