👷 Patronii din România îi caută tot mai mult pe acești muncitori. De ce au ajuns atât de importanți pentru firme

În restaurante, magazine, patiserii și alte afaceri din România se produce o schimbare care, în urmă cu câțiva ani, ar fi părut greu de imaginat. Tot mai multe firme ajung să se bazeze pe muncitori veniți din Asia pentru a ocupa posturi pentru care recrutarea locală devine din ce în ce mai dificilă.

Nepal, Sri Lanka și India au devenit surse importante de forță de muncă pentru angajatorii români. Motivația nu ține însă doar de lipsa oamenilor disponibili. Pentru firme, diferențele dintre a angaja un român și a recruta un muncitor străin pot fi semnificative, inclusiv atunci când în calcul intră cazarea, masa și comisionul agenției de recrutare.

În același timp, pentru muncitorii veniți din Asia, România poate reprezenta o oportunitate financiară importantă. Un salariu considerat modest de un angajat român poate fi de două sau chiar mai multe ori mai mare decât venitul pe care aceeași persoană l-ar obține în țara de origine.

🇷🇴 Posturile pentru care firmele găsesc tot mai greu oameni

Prezența muncitorilor asiatici a devenit vizibilă în special în domenii în care angajatorii se confruntă cu dificultăți în găsirea personalului.

În spatele tejghelelor din patiserii, la casele de marcat ale supermarketurilor, în bucătăriile restaurantelor sau în alte activități operaționale pot fi întâlniți tot mai des angajați veniți din Nepal și Sri Lanka.

Pentru aceștia, România nu reprezintă doar o destinație de muncă, ci o modalitate de a-și îmbunătăți considerabil veniturile și de a trimite bani către familiile rămase acasă.

Un exemplu este Mingma Sherpa, care a venit în România în urmă cu aproximativ un an. În București lucrează într-o patiserie, unde se ocupă de vânzarea produselor și îi sprijină pe colegi atunci când este nevoie. Activitatea ei include interacțiunea cu clienții și comercializarea produselor de patiserie.

Motivația pentru care a ales să vină în România este una întâlnită frecvent în rândul muncitorilor străini: obținerea unor venituri mai mari și posibilitatea de a-și ajuta familia din Nepal.

Un traseu asemănător are și Fernando Dhanushka. Acesta a ajuns în România pentru a munci, iar ulterior și-a adus și soția. Ea lucrează ca operator casier într-un supermarket, în timp ce el este ajutor de bucătar într-un restaurant.

Experiența sa profesională din România include pregătirea mai multor tipuri de preparate, de la pizza și salate până la feluri principale și deserturi.

💶 Diferența de salariu este una dintre principalele atracții

Pentru un muncitor venit dintr-o țară în care veniturile sunt mult mai mici, diferența salarială poate transforma complet perspectiva asupra unui loc de muncă.

În cazul lui Fernando Dhanushka, un post similar în Sri Lanka i-ar fi adus cel mult aproximativ 300 de dolari. În România, venitul poate fi semnificativ mai mare, ceea ce face ca relocarea pentru muncă să devină o alegere avantajoasă din punct de vedere financiar.

Situația este și mai evidentă în cazul unor angajați veniți din Nepal.

Nirmala Rai lucrează într-un restaurant din România și beneficiază inclusiv de bacșișurile lăsate de clienți. În țara sa de origine, un salariu lunar de aproximativ 150 de euro este considerat un nivel obișnuit pentru anumite locuri de muncă, în timp ce venitul obținut în România poate ajunge la aproximativ 400 de euro, la care se pot adăuga banii primiți ca bacșiș.

Pentru un român, diferența dintre aceste sume trebuie privită în contextul costurilor de trai din fiecare țară. Pentru un muncitor care își compară veniturile din România cu cele pe care le-ar obține acasă, însă, avantajul poate fi suficient de mare pentru a justifica plecarea la mii de kilometri distanță.

📉 De ce îi preferă unii patroni pe muncitorii veniți din Asia

Din perspectiva angajatorilor, problema nu se reduce la găsirea unor oameni care să ocupe rapid locurile vacante.

Costul total al forței de muncă reprezintă un factor important, iar diferențele pot deveni semnificative atunci când firmele compară așteptările salariale ale candidaților români cu pachetele acceptate de muncitorii veniți din Asia.

Un proprietar de restaurant estimează că, în cazul afacerii sale, costul unui muncitor asiatic ajunge la aproximativ 80% din suma necesară pentru un angajat român pe un post similar.

Muncitorii sunt angajați, de regulă, pornind de la salariul minim, iar veniturile pot crește ulterior în funcție de experiență, pregătire și rezultate. În unele cazuri, majorările pot ajunge la 10%, 20% sau chiar 30-40% față de nivelul inițial.

Chiar și cu aceste creșteri, calculul economic poate rămâne favorabil pentru angajator.

⏱️ Programul de lucru schimbă și el ecuația

Un alt element care explică atractivitatea muncitorilor străini pentru anumite firme este disponibilitatea de a accepta condiții pe care o parte dintre candidații români le consideră mai puțin atractive.

În anumite situații, un muncitor nepalez poate fi dispus să lucreze între 10 și 12 ore pentru un venit pe care un candidat român nu l-ar considera suficient pentru un program de opt ore.

De aici apare o diferență importantă pentru angajatori: nu este vorba doar despre nivelul salariului, ci despre raportul dintre cost, disponibilitatea personalului și numărul de ore pe care acesta este dispus să le lucreze.

Totuși, durata programului de muncă trebuie să respecte legislația aplicabilă, iar diferențele de așteptări dintre angajatori și angajați nu înseamnă că regulile privind timpul de lucru pot fi ignorate.

🔄 România a ajuns să ocupe o poziție diferită în regiune

Fenomenul are și o explicație mai largă.

România nu mai este doar țara din care oamenii pleacă în străinătate pentru salarii mai mari. În anumite sectoare, a devenit la rândul său o destinație pentru muncitori veniți din state cu putere de cumpărare mai redusă.

Situația seamănă, într-o anumită măsură, cu experiența românilor care au plecat în trecut în Europa de Vest. Diferența este că, de această dată, România se află de cealaltă parte a fluxului de migrație economică.

Pentru muncitorii asiatici, veniturile disponibile în România pot reprezenta o îmbunătățire importantă față de posibilitățile existente în țările de origine. Pentru companiile românești, acești angajați pot însemna continuitatea activității într-o perioadă în care găsirea personalului local este dificilă.

🏠 Patronii plătesc și pentru cazare și masă

Avantajul financiar pentru angajator nu trebuie însă confundat cu lipsa unor costuri suplimentare.

Aducerea unui muncitor din Asia presupune investiții încă dinainte ca acesta să înceapă efectiv activitatea. Agențiile de recrutare pot percepe între 500 și 1.000 de euro pentru intermedierea procesului.

La această sumă se adaugă, în multe cazuri, costurile pentru cazare și alimentație.

Unele firme asigură muncitorilor locuință și una sau două mese pe zi, în funcție de program. Aceste cheltuieli reprezintă o investiție importantă pentru patron, însă sunt considerate de unii angajatori ca fiind recuperabile într-un timp relativ scurt datorită diferenței de cost salarial.

Prin urmare, calculul real este mai complex decât simpla comparație dintre două salarii.

🌏 De ce acceptă muncitorii asiatici să vină în România

Din perspectiva muncitorului, decizia este legată în primul rând de posibilitatea de a câștiga mai mult și de a susține financiar familia.

Pentru un angajat din Nepal sau Sri Lanka, câteva sute de euro în plus pe lună pot avea o importanță mult mai mare decât ar sugera suma privită strict din perspectiva pieței românești.

Banii câștigați în România pot fi folosiți pentru cheltuielile proprii, dar și pentru sprijinirea rudelor rămase în țara de origine.

În unele cazuri, această motivație este atât de puternică încât muncitorii acceptă relocarea pe termen lung, iar unii ajung să își aducă ulterior și membrii familiei.

📊 90.000 de muncitori străini, contingentul stabilit pentru 2026

Fenomenul este susținut și de politica privind accesul lucrătorilor străini pe piața muncii din România.

Pentru anul 2026, autoritățile au stabilit un contingent de 90.000 de lucrători străini care pot fi admiși pe piața muncii.

Cifra arată dimensiunea pe care a ajuns să o aibă recrutarea internațională pentru economia românească.

Pe măsură ce anumite domenii continuă să întâmpine dificultăți în recrutarea personalului local, este de așteptat ca firmele să caute în continuare soluții peste granițe.

⚠️ Un fenomen care schimbă piața muncii din România

Muncitorii veniți din Nepal, Sri Lanka și India nu mai reprezintă o prezență izolată în România. Ei au devenit o componentă vizibilă a pieței muncii, în special în domeniile unde deficitul de personal este resimțit cel mai puternic.

Pentru angajatori, recrutarea din Asia poate însemna acces la o categorie de lucrători dispuși să accepte relocarea, cazarea oferită de companie și venituri care, raportate la țările lor de origine, sunt atractive.

Pentru muncitori, România oferă posibilitatea unui câștig superior celui disponibil acasă și, implicit, șansa de a-și ajuta familiile.

Iar această întâlnire dintre nevoia firmelor de personal și dorința muncitorilor de a câștiga mai bine transformă treptat piața muncii din România. Dacă deficitul de angajați va continua, muncitorii veniți din afara Uniunii Europene ar putea deveni tot mai importanți pentru funcționarea unor sectoare întregi ale economiei.