Prăbușire accentuată a consumului la începutul anului 2026. Datele statistice indică probleme interne ale economiei, nu efecte ale conflictului din Orientul Mijlociu
Datele statistice oficiale publicate pentru începutul anului 2026 arată o contracție puternică a consumului în România, una dintre cele mai mari scăderi înregistrate în ultimii ani pentru luna ianuarie. Evoluția negativă apare înainte ca eventualele efecte economice ale conflictului din Iran să se resimtă în piața internă, ceea ce indică faptul că diminuarea cheltuielilor populației are cauze preponderent interne, legate de puterea de cumpărare, inflație și incertitudinile economice acumulate în ultimele luni.
Potrivit datelor oficiale, în ianuarie 2026 volumul cumpărăturilor realizate de populație a fost cu 9,1% mai mic decât în ianuarie 2025, ceea ce reprezintă o scădere considerată neobișnuit de mare pentru această perioadă a anului. Reducerea a fost resimțită în toate segmentele comerțului cu amănuntul, însă cele mai afectate au fost produsele nealimentare, unde declinul a depășit 11%, în timp ce vânzările de alimente, băuturi și tutun au scăzut cu aproape 4%.
Dimensiunea contracției consumului ridică semne de întrebare cu privire la perspectivele de creștere economică pentru anul în curs, deoarece consumul populației reprezintă principalul motor al economiei românești. În condițiile în care cererea internă se reduce într-un ritm atât de rapid, există riscul ca avansul economic prognozat pentru 2026 să fie mult mai mic decât estimările inițiale, iar scenariile privind stagnarea sau chiar intrarea în recesiune să devină tot mai plauzibile.
Evaluările economice realizate pe baza datelor din primele luni ale anului arată că nivelul actual al consumului este incompatibil cu o creștere economică solidă. Analizele indică faptul că o reducere de asemenea amplitudine a cheltuielilor populației creează un risc ridicat de încetinire accentuată a economiei, în special în contextul în care alte motoare de creștere, precum investițiile private sau exporturile, nu dau semne că ar putea compensa scăderea cererii interne.
În același timp, specialiștii avertizează că impactul negativ asupra consumului ar putea fi amplificat în lunile următoare de evoluțiile de pe piețele internaționale, în special de creșterea prețurilor la combustibili și energie, care se prefigurează după escaladarea tensiunilor din Orientul Mijlociu. Chiar dacă datele din ianuarie nu pot fi puse pe seama conflictului, scumpirile care se anunță în sectorul energetic ar putea alimenta un nou val de majorări de prețuri, cu efect direct asupra puterii de cumpărare și implicit asupra nivelului consumului.
Statisticile publicate de Institutul Național de Statistică confirmă amploarea declinului. Volumul cifrei de afaceri din comerțul cu amănuntul, calculat ca serie brută și fără a include vânzările de autovehicule și motociclete, a scăzut ca urmare a reducerii în toate cele trei mari categorii de produse. Cea mai severă diminuare a fost înregistrată în comerțul cu carburanți, unde vânzările au fost mai mici cu aproape 14% față de aceeași lună a anului precedent. Produsele nealimentare au consemnat o scădere de peste 11%, iar vânzările de alimente, băuturi și tutun au coborât cu aproape 4%.
Și datele ajustate în funcție de sezonalitate și de numărul de zile lucrătoare indică aceeași tendință descendentă, chiar dacă amplitudinea este ușor mai redusă. În această variantă de calcul, vânzările de produse nealimentare au scăzut cu aproape 8%, cele de carburanți cu aproape 5%, iar cele de alimente, băuturi și tutun cu aproximativ 3%. Chiar și în aceste condiții, evoluția rămâne una negativă, confirmând faptul că nu este vorba doar despre un efect sezonier, ci despre o reducere reală a consumului.
Comparativ cu luna decembrie 2025, scăderea este și mai accentuată, însă aceasta este influențată și de caracterul sezonier al cumpărăturilor de sărbători. În serie brută, volumul total al vânzărilor din comerțul cu amănuntul a fost mai mic cu peste 25%, cu reduceri de aproape 28% la produsele nealimentare, peste 26% la carburanți și peste 21% la alimente, băuturi și tutun. Chiar și după ajustarea datelor, rezultatul rămâne negativ, indicând o scădere de aproape 4% față de luna precedentă.
Economiștii consideră că această evoluție reflectă acumularea mai multor factori care au erodat în ultimele luni capacitatea de consum a populației: inflația ridicată din ultimii ani, costurile mari cu energia, creșterea ratelor la credite și incertitudinile legate de politica fiscală. În acest context, gospodăriile tind să își reducă cheltuielile, în special pe segmentul bunurilor neesențiale, ceea ce explică declinul puternic al vânzărilor de produse nealimentare.
Dacă tendința se va menține și în lunile următoare, economia ar putea intra într-o fază de stagnare, iar efectele ar urma să se vadă în veniturile bugetare, în piața muncii și în evoluția investițiilor. În același timp, eventualele scumpiri la combustibili și energie ar putea accentua presiunea asupra consumului, ceea ce ar crea un cerc vicios în care creșterea prețurilor reduce cererea, iar cererea scăzută încetinește economia.