Consumul încetinește, economia resimte presiunea: Băncile trag semnalul de alarmă
Scăderea consumului începe să lase urme adânci în economie, iar sistemul bancar este printre primele care simt efectele. Directorul General al Băncii Transilvania, Omer Tetik, avertizează că măsurile recente de reducere a deficitului bugetar, inclusiv dublarea taxei pe activele bancare, riscă să frâneze creditarea și investițiile.
⚖️ Măsurile fiscale taie din elanul consumului
Potrivit lui Tetik, economia românească traversează o perioadă mai slabă, în care consumul s-a contractat vizibil, iar cererea de creditare s-a redus. În ciuda acestei încetiniri, băncile au reușit până acum să evite creșterea creditelor neperformante, beneficiind de lecțiile învățate în crizele anterioare.
Datele oficiale confirmă tendința:
-
Vânzările cu amănuntul au scăzut cu 3,5% în august față de anul trecut și cu 4% față de iulie, imediat după majorarea TVA și a accizelor.
-
În aceeași perioadă din 2023, vânzările creșteau în ritm de două cifre.
-
PIB-ul a înregistrat o creștere modestă, de doar 0,3% la jumătatea anului.
„Deocamdată vedem un impact mai degrabă indirect – oamenii sunt mai prudenți, consumă mai puțin, fie pentru că veniturile au scăzut, fie din teama incertitudinii economice”, a explicat Tetik în cadrul Profit Financial Forum, ediția a VIII-a.
Creditele se mută în sectoarele-cheie: agricultură, energie, infrastructură
Dacă pe partea de retail cererea s-a diminuat, în schimb, creditarea s-a concentrat în domenii strategice – agricultură, energie și infrastructură. Totuși, dinamica generală a creditării s-a temperat, coborând la 7,5% în septembrie, față de peste 9% în vară.
Având în vedere o inflație de aproape 10%, creditarea a scăzut în termeni reali cu aproximativ 2%.
„Nu vedem o creștere a creditelor neperformante, dar cererea s-a restrâns. Sperăm totuși că perioada de sărbători – Black Friday și Crăciunul – va aduce o ușoară revigorare”, a adăugat Tetik.
Programele guvernamentale, oxigen pentru IMM-uri
Directorul BT a salutat planurile Guvernului privind lansarea Băncii de Investiții și Dezvoltare, considerând că noile garanții de stat ar putea stimula mediul privat.
„Absența unor programe precum IMM Invest s-a simțit. Chiar și companiile care nu s-au calificat direct au fost inspirate să-și facă planuri de investiții. Astfel de programe aduc încredere în economie”, a explicat el.
Taxa bancară dublată: „O povară care poate bloca creditarea”
Printre principalele provocări, Tetik a menționat dublarea taxei pe activele bancare, de la 2% la 4% din veniturile brute, introdusă pentru creșterea veniturilor bugetare.
Impactul este semnificativ:
-
166 milioane lei plătiți deja la jumătatea anului;
-
peste 400 milioane lei estimați pentru 2025;
-
până la 650 milioane lei în 2026, echivalentul unei dublări a impozitului pe profit.
„Băncile trebuie să rămână profitabile și bine capitalizate pentru a susține economia. O taxă permanentă de acest tip ar deveni o povară care ar frâna creditarea și investițiile în sistemul bancar”, a avertizat directorul BT.
Semne de stabilizare: piețele își recapătă încrederea
În ciuda presiunilor fiscale, Omer Tetik remarcă o ameliorare a contextului financiar față de începutul verii, mai ales după confirmarea ratingului suveran al României de către marile agenții internaționale.
În acest climat mai favorabil, Banca Transilvania ia în calcul o emisiune de obligațiuni până la finalul anului, parte dintr-un program de 2 miliarde de euro – o extindere a celui precedent, de 1,5 miliarde.
„Vrem să diversificăm baza de capital, să oferim randamente atractive acționarilor și să aducem bani în țară”, a spus Tetik.
Concluzie: stabilitate cu prețul prudenței
Deși profitul net al grupului BT a scăzut ușor, la 1,97 miliarde lei în primele șase luni (față de 2,14 miliarde în 2023), banca își menține poziția solidă.
Într-un mediu economic dominat de presiuni fiscale, consum în declin și creditare temperată, Banca Transilvania își reafirmă rolul de pilon al stabilității financiare – dar avertizează că orice povară suplimentară asupra sistemului bancar ar putea încetini relansarea economiei.