Șocul petrolier care zguduie lumea abia începe: războiul din Golf împinge economia globală spre o criză fără precedent
⚡Criza energetică provocată de conflictul din Golf intră într-o fază critică, iar efectele abia încep să fie resimțite la nivel global. Directorul Agenției Internaționale pentru Energie, Fatih Birol, avertizează că blocada iraniană din Strâmtoarea Hormuz a generat o situație „mai gravă decât se estimează în prezent”, în timp ce analiștii financiari și experții din industrie vorbesc deja despre începutul celei mai mari crize energetice din istorie.
Într-o analiză publicată de Financial Times, reputatul economist și jurnalist britanic Martin Wolf susține că lumea se îndreaptă spre o perioadă de penurii reale, după luni în care piețele au reacționat mai ales la temeri și speculații.
„Mai întâi a venit războiul. Apoi blocada. Acum vine penuria”, avertizează Wolf. Potrivit acestuia, transporturile de petrol, gaze naturale lichefiate, combustibili rafinați, hidrogen sau heliu au încetat aproape complet să mai traverseze Strâmtoarea Hormuz încă de la sfârșitul lunii februarie. Navele care plecaseră înainte de instaurarea blocadei au ajuns deja la destinație, însă de acum înainte problemele de aprovizionare vor deveni imposibil de evitat.
Pe măsură ce stocurile globale se diminuează, economia mondială intră într-o nouă etapă: cea a penuriilor fizice. Dacă până acum lipsurile au fost în mare parte anticipate doar pe hârtie, în perioada următoare acestea se vor resimți direct în industrie, transporturi și consum.
Experții se tem de o combinație explozivă între creșterea accelerată a prețurilor și o recesiune globală. Nick Butler, fost vicepreședinte pentru strategie al BP și profesor la King’s College London, avertizează că efectele se vor amplifica pe măsură ce blocada persistă.
Într-o analiză publicată pe Substack sub titlul „Sfârșitul începutului”, Butler susține că durata crizei va depinde de timpul în care Strâmtoarea Hormuz va rămâne închisă și de amploarea distrugerilor produse infrastructurii energetice din regiune.
Potrivit acestuia, cel puțin opt mari rafinării din statele Golfului au fost distruse sau grav avariate în urma bombardamentelor iraniene. De asemenea, instalația de gaze naturale lichefiate Ras Laffan din Qatar, una dintre cele mai importante din lume, este afectată sever. În prezent, nimeni nu poate estima cât vor dura reparațiile și cât timp va rămâne blocată capacitatea de producție pierdută.
⚠Analiștii avertizează că problema nu se limitează doar la petrolul brut. Regiunea Golfului reprezenta înaintea conflictului un furnizor esențial de produse rafinate și gaze petroliere lichefiate pentru piețele asiatice și europene.
Înaintea crizei, statele din Golf exportau zilnic aproximativ 3,3 milioane de barili de produse rafinate și 1,5 milioane de barili de GPL. Este vorba despre motorină, benzină, combustibil pentru avioane și păcură — produse care alimentau direct lanțurile globale de aprovizionare.
Specialiștii spun că în prezent nu există alternative viabile capabile să compenseze rapid pierderile din Golf. O parte semnificativă a capacității mondiale disponibile de producție petrolieră se află chiar în regiunea afectată de conflict.
Singura sursă suplimentară importantă rămâne Rusia, însă posibilitatea creșterii exporturilor rusești este limitată atât de infrastructură, cât și de contextul geopolitic generat de războiul din Ucraina și sancțiunile occidentale impuse Moscovei.
În același timp, conductele care leagă Arabia Saudită de Marea Roșie sau terminalele din Oman funcționează deja aproape de capacitatea maximă. Extinderea acestora ar necesita investiții uriașe și ani întregi de lucrări.
Europa se confruntă, la rândul său, cu o vulnerabilitate majoră. Capacitățile de rafinare au fost reduse constant în ultimii ani, iar reconstruirea lor ar presupune costuri enorme și riscuri economice considerabile.
Mai mult, perturbările afectează și aprovizionarea cu resurse critice precum heliu, metanol, amoniac, sulf, fosfați sau uree — materiale indispensabile pentru industria semiconductorilor și pentru producția de îngrășăminte.