Cum ajungem să „consumăm” mii de litri de apă zilnic fără să realizăm
Suntem îndemnați să bem cel puțin doi litri de lichide în fiecare zi. Pe lângă acest aport, folosim zilnic, în medie, aproximativ 100 de litri de apă de la robinet. Totuși, consumul real de apă este, în fapt, mult mai ridicat.
Atunci când vorbim despre consumul de apă, ne gândim, de cele mai multe ori, la apa utilizată în gospodărie, pentru igienă sau la cea îmbuteliată. Însă aproape fiecare produs pe care îl folosim și aproape fiecare activitate pe care o desfășurăm implică o „amprentă de apă”, adică volumul total de apă necesar pentru obținerea acelui produs, de la extracția materiilor prime până la forma finală.
Amprenta de apă
Conform Water Footprint Network, un raport publicat de Eurostat în 2022 arată că o persoană are o amprentă medie de apă de aproximativ 3.800 de litri pe zi. În țările dezvoltate, această valoare poate ajunge chiar și la 10.000 de litri zilnic. La nivelul Uniunii Europene, agricultura este responsabilă pentru aproximativ 24% din consumul total de apă.
Analiza amprentei de apă este un instrument care permite înțelegerea modului în care activitățile umane, acțiunile zilnice și produsele rezultate influențează resursele de apă. Datele Water Footprint Network indică faptul că un român consumă indirect peste 4.000 de litri de apă în fiecare zi. Nu este vorba despre apa băută sau folosită la robinet, ci despre cea „încorporată” în alimentele, hainele și produsele pe care le cumpărăm și le folosim.
Acest tip de consum este cunoscut sub denumirea de „apă virtuală”. Conceptul a fost formulat în anii ’90 de profesorul britanic John Anthony Allan, pentru a descrie volumul total de apă utilizat în procesul de producție al unui bun. Ulterior, Arjen Hoekstra, profesor de Management al apei la Universitatea din Twente, în Țările de Jos, a aprofundat studiul acestui fenomen începând cu 2002, definind „amprenta de apă” drept un indicator al cantităților de apă consumate și poluate în producerea bunurilor și serviciilor.
Români „însetați”
În 2023, o echipă de cercetători de la Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară din Cluj-Napoca a realizat studiul „Efectele obiceiurilor alimentare ale locuitorilor din România asupra amprentei de apă”. Analiza a urmărit volumul de apă necesar pentru producerea alimentelor consumate anual de un român, folosind date statistice din 2020 furnizate de Institutul Național de Statistică.
În cazul alimentelor, amprenta de apă include trei componente: „apa verde”, provenită din precipitații și absorbită de plante; „apa albastră”, extrasă din râuri, lacuri sau pânze freatice pentru irigații; și „apa gri”, necesară pentru diluarea poluanților rezultați din activitățile agricole și industriale.
Cea mai mare parte a apei utilizate pentru producția alimentară este reprezentată de apa verde (83,5%), urmată de apa albastră (9,3%) și de apa gri (7,2%). Această distribuție subliniază dependența agriculturii românești de sursele naturale de apă și evidențiază importanța unei gestionări eficiente a resurselor hidrice.
În ceea ce privește impactul alimentelor asupra amprentei de apă, carnea ocupă primul loc, cu 26,6%, fiind urmată de produsele lactate (24,2%) și de cereale (21,8%). Dintre tipurile de carne, carnea de porc are cea mai mare amprentă, reprezentând 44,5% din totalul asociat produselor din carne.
Cât „bem” atunci când mâncăm?
Potrivit Water Footprint Network, alimentația zilnică este principalul mod prin care consumăm apă fără să fim conștienți de acest lucru. Un studiu publicat în revista Water în 2023 arată că dieta zilnică a unui român presupune un consum mediu de 1.597 de metri cubi de apă pe an, echivalentul a aproximativ 4.377 de litri pe zi.
În același studiu sunt oferite câteva exemple relevante: producerea unui kilogram de carne de vită necesită între 15.000 și 16.000 de litri de apă, o ceașcă de cafea implică aproximativ 140 de litri, un ou necesită între 200 și 300 de litri, un pahar de vin de 125 ml înseamnă circa 110 litri de apă, iar un kilogram de orez presupune un consum de aproximativ 2.500 de litri. Aceste valori reflectă întregul lanț de producție, de la irigații și procesare până la transport.
Moda care consumă apă și tehnologia „însetată”
Industria modei este recunoscută la nivel global ca fiind una dintre cele mai poluante, dar și una dintre cele mai mari consumatoare de apă dulce. De exemplu, pentru fabricarea unei singure perechi de blugi sunt necesari între 7.500 și 10.000 de litri de apă, folosiți în principal pentru cultivarea bumbacului și pentru vopsirea materialului. Cu cât blugii sunt mai deschiși la culoare sau mai intens prelucrați, cu atât crește consumul de apă.
Nici industria tehnologică nu face excepție. În contextul utilizării zilnice a telefoanelor mobile, puțini știu că producerea unui singur smartphone presupune între 12.000 și 16.000 de litri de apă, potrivit Sustainable Electronics Initiative. Apa este utilizată în extracția metalelor rare, în fabricarea componentelor și în testarea produselor. Tabletele, laptopurile și televizoarele implică, la rândul lor, un consum de aproximativ 1.000–2.000 de litri de apă pentru fiecare kilogram de dispozitiv.
Care este costul „apei invizibile”?
De cele mai multe ori, consumatorii nu conștientizează acest consum ascuns de apă. Apa nu este taxată direct la raft, însă costurile ei se reflectă în prețurile produselor. În perioadele de secetă, de exemplu, cheltuielile din agricultură cresc, deoarece producătorii sunt nevoiți să utilizeze mai multă apă, iar aceste costuri suplimentare ajung, în final, la consumator.
Datele Sustainable Electronics Initiative arată că un litru de apă potabilă de la robinet costă între 0,005 și 0,01 lei. În schimb, un litru de „apă virtuală” consumat prin produse precum carnea de vită sau cafeaua ajunge să coste indirect, prin prețul final, de 20 până la 60 de ori mai mult.
Impactul obiceiurilor noastre
Apa este o resursă esențială nu doar pentru satisfacerea nevoilor de bază, ci și pentru dezvoltarea economică. Ea susține agricultura, pescuitul, producția de energie, industria, transportul maritim și turismul. Deși poate părea o resursă abundentă, mai puțin de 1% din apa existentă pe planetă este disponibilă sub formă de apă dulce.
Un raport al Organizației pentru Alimentație și Agricultură a ONU subliniază că alegerea produselor locale și de sezon contribuie la reducerea amprentei de apă. De asemenea, diminuarea risipei alimentare este esențială, având în vedere că aproximativ 30% din hrana produsă la nivel global este irosită, ceea ce înseamnă, implicit, cantități uriașe de apă pierdute.
Reutilizarea și reciclarea echipamentelor electronice pot prelungi durata de viață a acestora și pot reduce cererea pentru noi produse, scăzând astfel consumul de apă. Există numeroase soluții prin care atât consumul, cât și risipa de apă pot fi diminuate.
Apa pe care o „bem” zilnic nu se află doar în pahar, ci și în alegerile noastre de consum. Fiecare ceașcă de cafea, fiecare pereche de blugi sau fiecare kilogram de carne ascunde în spate mii de litri de apă. Aceasta înseamnă nu doar resurse naturale utilizate, ci și costuri financiare integrate într-un sistem complex. Consumul de apă invizibilă rămâne unul dintre cele mai puțin conștientizate moduri prin care oamenii influențează mediul înconjurător.