Rând la castraveți la piata:
O femeie mai tinerică:
– Mie îmi puneți mai lungi!
Altă femeie, tot mai tinerică:
– Mie, mai groși!
O pensionară:
– Mie mi-e indiferent, îi iau pentru salată.
De ce roșiile românești nu mai au gustul de altădată? Explicațiile unui legumicultor
Îți mai amintești gustul autentic al roșiilor românești din copilărie? Acele roșii zemoase, parfumate și dulci, care transformau orice salată într-un deliciu de vară,
par tot mai greu de găsit în zilele noastre. Chiar dacă roșiile continuă să fie nelipsite din meniul verii, mulți români observă o schimbare: aroma și gustul parcă nu mai sunt ce-au fost odată. Dar care este motivul din spatele acestei transformări?
Un legumicultor român a explicat, într-o postare sinceră și argumentată pe rețelele sociale, de ce gustul roșiilor s-a modificat în timp. Și nu, nu este vorba doar de nostalgie sau idealizarea trecutului.
Roșiile „ca pe vremuri” – între mit și realitate
„Discuțiile despre gustul roșiilor s-au transformat într-un meci ideologic”, spune producătorul. De o parte sunt nostalgicii care plâng dispariția savorii roșiilor de altădată. De cealaltă, cei care susțin că în perioada comunistă toate culturile erau pline de substanțe chimice, așa că nu se justifică mitul gustului autentic.
Adevărul, însă, este undeva la mijloc. Potrivit legumicultorului, gustul nu este determinat de epoca în care trăim, ci de metoda de cultivare a roșiilor. Mai exact, totul ține de soiurile folosite, de ritmul natural de coacere și de lipsa forțării procesului de dezvoltare.
Secretul roșiilor gustoase: cultivare naturală și soiuri tradiționale
În trecut, majoritatea roșiilor proveneau din soiuri vechi, adesea moștenite sau aduse din Bulgaria, care nu erau hibride. Aceste soiuri aveau o aromă intensă, specifică, care s-a pierdut treptat odată cu trecerea la producția intensivă.
Roșiile din comunism erau cultivate fie în câmp, fie în solarii primitive. Producătorii nu apelau la tehnologii avansate sau metode agresive de fertilizare ori coacere. Tocmai această naturalete a procesului le oferea roșiilor aroma specifică, mult apreciată.
„Pentru că erau coapte natural și neforțate, iar tehnologiile erau primitive (deci naturale), iar semințele proveneau din soiuri nehibride – gustul era bun, generalizat”, explică legumicultorul.
Ce face diferit acest legumicultor astăzi
În prezent, legumicultorul încearcă să păstreze tradiția și să redea gustul autentic al roșiilor. Metoda sa este simplă, dar eficientă:
-
Nu stimulează polenizarea și fructificarea artificial.
-
Nu forțează coacerea roșiilor. Așteaptă ca acestea să se coacă în ritmul lor natural.
-
Folosește îngrășăminte naturale, precum găinaț de pasăre de la vecini sau produse bio, cum ar fi maceratul de urzică ori alge.
-
Intervine doar minim atunci când este necesar, în cazul apariției unor boli sau dăunători: stropiri ușoare, desfrunzire, plivit buruieni.
„Nu e mare lucru”, spune modest legumicultorul, dar exact acest „nu e mare lucru” face toată diferența.
De ce nu mai au roșiile gust astăzi?
Răspunsul e simplu: industrializarea agriculturii, folosirea soiurilor hibride selectate pentru rezistență, nu pentru gust, fertilizarea intensivă și graba de a obține recolte rapide au dus la pierderea calităților organoleptice. Roșiile de azi sunt, adesea, produse de volum, nu de savoare.
Dacă vrei să redescoperi gustul roșiilor de altădată, secretul nu stă în timp, ci în tehnică. Poate că nu putem da timpul înapoi, dar putem alege producători locali care cultivă responsabil, soiuri tradiționale și metode naturale. Astfel, ne putem bucura din nou de aroma pierdută a roșiilor românești – nu ca o amintire, ci ca o realitate.
CITESTE ŞI:–>> Ajutoare financiare pentru sinistrații din Suceava și Neamț. Ce sume vor primi cei afectați de inundațiile devastatoare
Guvernul României a anunțat acordarea de sprijin financiar de urgență pentru persoanele ale căror locuințe au fost distruse sau grav afectate de inundațiile puternice produse în perioada 27–28 iulie 2025, în județele Suceava și Neamț. Măsura a fost aprobată în cadrul unei ședințe extraordinare a Comitetului Național pentru Situații de Urgență (CNSU), convocată de premierul Ilie Bolojan.
Sume acordate în funcție de gradul de afectare al locuințelor
Conform Hotărârii CNSU, cuantumul ajutoarelor financiare este stabilit astfel:
-
15.000 de lei pentru locuințele avariate în proporție de până la 75%;
-
25.000 de lei pentru locuințele afectate în proporție de peste 75%;
-
30.000 de lei pentru locuințele distruse complet.
De asemenea, în semn de solidaritate cu familiile greu încercate de tragedie, persoanele care și-au pierdut viața în urma inundațiilor vor fi onorate prin acordarea unui ajutor de 15.000 de lei pentru fiecare familie îndoliată.
Evaluarea daunelor, condiție esențială pentru acordarea despăgubirilor
Stabilirea exactă a sumelor ce urmează a fi distribuite va fi făcută în urma evaluărilor oficiale efectuate de comisii special constituite, prin ordin al prefectului fiecărui județ afectat. Aceste comisii vor analiza la fața locului gradul de distrugere al fiecărei locuințe și vor întocmi rapoarte detaliate.
Fonduri din bugetul de rezervă al Guvernului
Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale (MMFTSS) este responsabil cu elaborarea și promovarea proiectului de hotărâre de Guvern pentru alocarea fondurilor necesare. Banii vor fi distribuiți din Fondul de rezervă bugetară aflat la dispoziția Guvernului, pentru a acoperi urgențele umanitare din zonele calamitate.
„Suntem alături de cetățenii noștri care trec prin momente grele din cauza fenomenelor meteo extreme. Le vom oferi tot sprijinul de care au nevoie pentru a-și reconstrui viețile. Echipele de intervenție vor rămâne în teren atât cât va fi necesar. Colaborăm strâns cu autoritățile locale pentru a răspunde prompt nevoilor oamenilor”, a declarat premierul Ilie Bolojan.
Ajutoare materiale pentru populația afectată
Pe lângă sprijinul financiar, autoritățile centrale și locale au mobilizat și ajutoare umanitare constând în:
-
apă potabilă și alimente de bază;
-
îmbrăcăminte și produse de igienă personală;
-
locuințe modulare pentru cazurile în care gospodăriile au fost complet distruse;
-
motorină pentru utilaje și generatoare;
-
alte produse de strictă necesitate pentru supraviețuire și igienă.
Situația din teren rămâne sub monitorizare permanentă
Echipele de intervenție din cadrul Inspectoratelor pentru Situații de Urgență, Poliție, Jandarmerie și SMURD rămân active în comunitățile lovite de dezastru. Autoritățile fac apel la cetățeni să respecte indicațiile specialiștilor și să semnaleze orice situație de risc sau nevoie urgentă.