Economia României pe muchie de cuțit: inflație ridicată, datorii în creștere și instabilitate politică
Economia României traversează o perioadă critică, aflată la intersecția dintre provocările interne și un climat global impredictibil. Un raport recent al Allianz Trade, companie specializată în asigurarea creditului comercial și evaluarea riscurilor de țară, indică faptul că, până în 2026, deficitul de cont curent se va menține în jurul valorii de -7,5% din PIB, ceea ce va accentua necesarul de finanțare externă și va expune țara la schimbările bruște de percepție ale investitorilor internaționali.
Provocări structurale persistente
În pofida unui deceniu marcat de creștere peste media piețelor emergente, România se confruntă cu dezechilibre structurale care îi limitează capacitatea de adaptare la șocuri externe. Ritmul de creștere economică încetinește vizibil: după reculul de aproape 4% în 2020 și revenirea puternică din 2021 (+6%), economia a crescut timid în 2024, cu doar 1,4% în primele semestre, iar al treilea trimestru a adus chiar o contracție. Pentru 2025, estimările indică un avans modest, de circa 1%, urmat de o accelerare graduală în 2026, impulsionată de relansarea investițiilor publice și creșterea consumului intern. Totuși, măsurile stricte de consolidare fiscală vor tempera potențialul de expansiune.
Inflația, un obstacol greu de înlăturat
În pofida măsurilor ferme ale Băncii Naționale a României (BNR), care a majorat dobânzile pentru a controla creșterea prețurilor, inflația rămâne persistentă. După vârfurile istorice din 2022, rata s-a stabilizat la 5,6% în 2024, cu o scădere estimată la 4,8% în 2025 și 3,8% în 2026. Prețurile alimentelor, costurile salariale și presiunile fiscale mențin presiunea inflaționistă. BNR a început în 2024 un ciclu prudent de reducere a dobânzii cheie, însă continuă să adopte o strategie precaută pentru a evita efectele unei relaxări premature.
Presiunea finanțelor publice și externe
Deficitul bugetar al României a atins un nivel critic, de peste 9% din PIB în 2024, cel mai mare din Uniunea Europeană. Datoria publică a crescut accelerat – de la 35% în 2019 la aproape 50% în 2023, cu perspective de depășire a 60% până în 2026. Reducerea deficitului sub pragul de 3%, conform regulilor europene, rămâne o prioritate dificil de realizat, necesitând măsuri consistente de consolidare fiscală.
În mediul corporativ, firmele se confruntă cu costuri operaționale în creștere, taxe suplimentare și dificultăți de lichiditate. Întârzierile la plata facturilor, în special în relația cu statul – în domenii precum farmaceutic și construcții – perturbă fluxurile de numerar și cresc riscul de insolvență. „Extinderea termenelor de plată și întârzierile în încasări generează un efect în lanț asupra întregului ecosistem economic”, avertizează Mihai Chipirliu, CFA, Risk Director la Allianz Trade.
Pe plan extern, deficitul de cont curent, menținut la aproximativ 7,5% din PIB, continuă să fie finanțat într-o proporție insuficientă de investițiile străine directe (ISD), acoperind doar o treime din necesar. Datoria externă, în creștere până la 60% din PIB, amplifică dependența României de capitalul internațional și vulnerabilitatea la schimbările de percepție ale piețelor.
Mediul de afaceri sub presiunea instabilității politice
România păstrează un cadru economic competitiv la nivel regional, cu o protecție solidă a drepturilor de proprietate și un regim fiscal atractiv. Cu toate acestea, instabilitatea politică și percepția corupției afectează încrederea investitorilor.
Alegerile anticipate din mai 2025, declanșate după invalidarea scrutinului precedent și acuzații de ingerințe externe, au produs un Parlament fragmentat, cu o creștere a partidelor extremiste și eurosceptice. Această polarizare îngreunează adoptarea reformelor fiscale și prelungește perioada de incertitudine, descurajând investițiile și încetinind ritmul de consolidare economică.
Concluzie: un echilibru precar
Economia României se află într-un moment de fragilitate, confruntată cu inflație persistentă, presiuni bugetare, datorie publică în creștere și instabilitate politică. În lipsa unor reforme coerente și a unei consolidări fiscale susținute, țara riscă să își amplifice vulnerabilitatea la șocurile externe și la schimbările bruște ale încrederii investitorilor.