Gazele se scumpesc de la 1 aprilie. Facturi mai mari pentru bucureșteni, incertitudine la nivel național
Prețul gazelor naturale pentru populație ar putea crește semnificativ începând cu 1 aprilie 2026. PPC Energie, al treilea furnizor de gaze la nivel național, și-a notificat clienții din București că, în lipsa unei modificări legislative, tariful final va urca de la plafonul actual de 0,31 lei/kWh la 0,39 lei/kWh, ceea ce înseamnă o majorare de aproape 26%.
Potrivit companiei, noul preț ar urma să fie aplicat până la 17 iunie 2026. Datele publicate în comparatorul de prețuri al Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) arată că ofertele disponibile pentru populația din Capitală variază în prezent între 0,304 și 0,41 lei/kWh, diferențele fiind generate de tarifele de distribuție aprobate pentru fiecare localitate.
Sfârșitul plafonării și revenirea la prețurile contractuale
Începând cu 29 ianuarie 2026, furnizorii au obligația de a informa clienții casnici și non-casnici că schema de plafonare a prețurilor se încheie la 1 aprilie, urmând ca prețurile contractuale să fie aplicate în continuare.
PPC Energie a precizat că, în cazul în care vor fi aprobate noi reglementări privind prețul final facturat clienților casnici, acestea vor fi aplicate conform noilor prevederi legale.
Între timp, Guvernul pregătește un proiect de ordonanță de urgență care introduce un nou mecanism de reglementare pentru consumatorii casnici. Conform documentului, aceștia ar urma să plătească fie prețul contractual, fie un nou preț reglementat, în funcție de care dintre ele este mai mic.
Ofertele din piață, peste plafonul actual
Nota de fundamentare a proiectului arată că ofertele publicate în comparatorul ANRE pentru livrări după 1 aprilie 2026 indică prețuri cu până la 20% mai mari decât plafonul actual. În cazul principalilor furnizori, care dețin împreună peste 90% din piața casnică, majorările sunt de cel puțin 8% față de nivelul plafonat.
Documentul guvernamental subliniază că, pentru a evita accentuarea sărăciei energetice și pentru a menține competitivitatea economică, s-a decis eliminarea treptată a măsurilor temporare de sprijin aplicate în perioada noiembrie 2021 – martie 2026. Executivul susține că tranziția către piața liberalizată trebuie realizată gradual, astfel încât să fie evitată o destabilizare a pieței și să poată fi pregătite măsuri punctuale pentru consumatorii vulnerabili.
Noua metodologie propune un preț angro reglementat de 110 lei/MWh pentru gazele achiziționate de furnizori de la producătorii interni, față de 120 lei/MWh în prezent. Se menține componenta de furnizare la 15 lei/MWh și limita de includere a dezechilibrelor de maximum 10% în prețul final.
ANRE: urmează abrogarea ordinului de notificare
Președintele ANRE a anunțat că va fi emisă o nouă ordonanță de urgență care va stabili un cadru actualizat pentru consumatorii casnici și pentru producătorii de energie termică. În acest context, clienții finali nu ar mai trebui informați cu privire la încetarea schemei de plafonare-compensare, motiv pentru care ordinul anterior va fi abrogat.
Costuri de milioane pentru notificări
Controversele vizează și obligația furnizorilor de a trimite notificări către gospodării până la 2 martie, privind încetarea plafonării. Aceste informări ar putea deveni rapid depășite, în condițiile modificării cadrului legislativ.
Președintele Asociației Energia Inteligentă (AEI), Dumitru Chisăliță, a criticat dur situația, afirmând că notificările sunt realizate în baza Ordinului ANRE nr. 2/2026, un act legal, dar „profund neinspirat în contextul actual”. Potrivit acestuia, acțiunea este inutilă și va genera costuri de până la 6 milioane de euro, bani care vor fi suportați indirect de consumatori.
Chisăliță a susținut că aceste notificări creează incertitudine în rândul populației și presiune publică asupra furnizorilor, alimentând percepția unor creșteri iminente de facturi. El a atras atenția că gospodăriile vor ajunge să plătească costurile administrative ale unei informări care ar putea să nu mai fie relevantă.
În opinia sa, situația evidențiază o problemă de coordonare între Guvern, Parlament și ANRE, rezultatul fiind un mesaj public fragmentat și lipsit de coerență. Deși transparența juridică este necesară, a subliniat acesta, la fel de importantă este și coerența decizională, în lipsa căreia responsabilitatea pentru incertitudinea creată va fi percepută ca fiind distribuită între toate instituțiile implicate.