Inflația record lovește puterea de cumpărare: România intră în cea mai dificilă perioadă economică din ultimii ani
Românii se confruntă cu o nouă lovitură la nivelul puterii de cumpărare, pe fondul unei inflații persistent ridicate și al stagnării economice. Potrivit unei analize recente realizate de economistul Radu Georgescu, salariul mediu brut real – adică venitul ajustat în funcție de inflație – a scăzut în septembrie 2025 cu 5% față de aceeași lună din 2024. Este un recul semnificativ, mai ales dacă ținem cont de faptul că în septembrie 2024 salariul real crescuse cu 8%, ceea ce evidențiază un viraj brusc și îngrijorător al tendințelor economice.
Economistul subliniază că acesta este primul trimestru din ultimul deceniu în care venitul real al angajaților români se reduce. Practic, românii câștigă nominal mai mult decât anul trecut, dar banii lor „cumpără” mai puțin. Pe scurt: buzunarele nu mai fac față coșului de cumpărături.
Inflația atinge 9,8%: România, în topul european la scumpiri
Situația este agravată de nivelul inflației, care în octombrie 2025 a ajuns la 9,8%, de aproape cinci ori mai mare decât media Uniunii Europene, care se situează la doar 2%. Această diferență masivă face ca România să se numere printre statele cu cea mai ridicată inflație din blocul comunitar.
Inflația erodează direct puterea de cumpărare, iar efectele sale se simt în prețul alimentelor, energiei, ratelor la credite și serviciilor de bază. Cu alte cuvinte, românii plătesc tot mai mult pentru același stil de viață.
PIB în scădere: România se pregătește de recesiune tehnică
Indicatorii macroeconomici nu par nici ei mai încurajatori. În trimestrul III din 2025, Produsul Intern Brut (PIB) a scăzut cu 0,2% față de trimestrul anterior. Mai mult, tendința negativă se menține, iar specialiștii consideră foarte probabilă o nouă scădere și în trimestrul IV. Acest lucru ar plasa România în recesiune tehnică, adică două trimestre consecutive de creștere economică negativă.
Economistul Radu Georgescu compară situația cu performanțele fotbalului românesc: multe promisiuni, puține rezultate palpabile. Economia „joacă defensiv”, iar șansele de revenire pe termen scurt nu sunt cele mai optimiste.
PNRR: România riscă să rateze miliarde de euro
Pe frontul fondurilor europene, lucrurile nu sunt mai luminoase. Uniunea Europeană a aprobat noul plan PNRR al României, însă țara a renunțat la 7 miliarde de euro reprezentând împrumuturi cu dobânzi reduse. În continuare, România mai are la dispoziție zece luni, până în august 2026, pentru a atrage restul fondurilor nerambursabile – încă 7 miliarde de euro.
În 2025, țara a încasat doar 622 milioane de euro, sumă ce fusese cerută încă din decembrie 2023. Economistul consideră șansele ca România să obțină în întregime cele 7 miliarde într-un singur an ca fiind extrem de mici, „mai mici decât ca România să câștige Campionatul Mondial de Fotbal”.
Această situație sugerează o vulnerabilitate majoră: România are nevoie de investiții pentru modernizare și reforme, dar nu reușește să acceseze la timp fondurile destinate tocmai acestui scop.
Ce este inflația? O explicație pe înțelesul tuturor
Inflația reprezintă creșterea generalizată a prețurilor din economie pe o perioadă susținută. Cu cât inflația este mai mare, cu atât valoarea reală a banilor scade – adică poți cumpăra mai puțin cu aceeași sumă. De exemplu, dacă în 2023 cumpărai un coș de produse cu 100 de lei, iar în 2025 ai nevoie de 110 sau 120 de lei pentru același coș, diferența o reprezintă inflația.
Inflația moderată este normală și chiar benefică, însă o inflație ridicată – precum cea de aproape 10% din România – afectează economiile populației, scade nivelul de trai și descurajează investițiile.
Cauzele inflației în România: De ce se scumpesc toate?
Inflația ridicată din România nu este un accident izolat, ci rezultatul mai multor factori care acționează simultan:
1. Politici fiscale și bugetare instabile
Deficitele bugetare mari și cheltuielile publice ridicate pun presiune pe economie. Statul se împrumută tot mai mult, iar această presiune se traduce în scumpiri.
2. Creșteri accelerate de prețuri la energie și combustibili
Deși prețurile s-au stabilizat parțial în restul Europei, România se confruntă încă cu costuri mari în energie, transport și logistică.
3. Lipsa investițiilor și productivitatea scăzută
Productivitatea redusă a forței de muncă, comparativ cu media UE, accentuează dezechilibrele. Consumul crește, dar producția națională nu ține pasul.
4. Dependența de importuri
România importă o mare parte din bunurile de consum. Când prețurile internaționale cresc sau cursul euro-leu se mișcă nefavorabil, efectul se transmite rapid în prețuri.
Cum stă România față de țările vecine?
Comparativ cu statele din regiune, România are una dintre cele mai ridicate inflații.
-
Ungaria a reușit să reducă inflația sub 5% după măsuri stricte de politică monetară.
-
Bulgaria se menține în jurul mediei europene, cu inflație între 2% și 3%.
-
Polonia a coborât la valori moderate, între 4% și 5%, după intervenții ferme ale băncii centrale.
Prin contrast, România rămâne un „outlier” regional, cu inflație aproape de două ori mai mare decât unele țări vecine și mult peste standardele UE.
Model de soluții pentru a frâna inflația: Ce ar putea funcționa?
Experiența altor state arată că inflația poate fi controlată printr-un mix de măsuri, implementate consecvent:
1. Politică monetară fermă
-
creșterea moderată a dobânzilor pentru a tempera consumul excesiv
-
menținerea cursului valutar stabil
-
control asupra creditării rapide
2. Reducerea deficitului bugetar
-
limitarea cheltuielilor neproductive
-
digitalizarea administrației fiscale
-
reducerea evaziunii, mai ales în sectoarele cu risc ridicat
3. Investiții în producție și infrastructură
Mai multe investiții în energie, agricultură și industrie reduc dependența de importuri și stabilizează prețurile.
4. Absorbția eficientă a fondurilor europene
Fondurile PNRR sunt, practic, bani gratuiți pentru modernizare. Fără aceste investiții, România rămâne vulnerabilă la șocuri externe.
5. Măsuri sociale țintite
Sprijinul pentru categoriile vulnerabile trebuie direcționat strict către cei care au cu adevărat nevoie, pentru a evita supraîncălzirea consumului.
Concluzie: un moment critic pentru România
Economia României trece printr-o perioadă complicată: salarii reale în scădere, inflație ridicată, performanțe economice slabe și riscuri majore legate de fondurile europene. Este un tablou care necesită măsuri ferme și o strategie economică pe termen lung.
Așa cum spune și Radu Georgescu, situația actuală seamănă cu fotbalul românesc: mult potențial, dar prea puține rezultate. România are resurse, acces la fonduri europene și oportunități, dar rămâne de văzut dacă va reuși să le valorifice.