Profitul devine mai important decât siguranța pentru companiile din domeniul AI. O nouă paradigmă periculoasă în industria inteligenței artificiale: Profitul,
mai presus de siguranță. Într-o eră în care inteligența artificială (AI) evoluează cu o viteză amețitoare, prioritățile marilor companii din tehnologie se schimbă într-un mod care îi alarmează pe experți: profitul tinde să devină mai important decât siguranța utilizatorilor. O anchetă realizată de CNBC scoate la iveală o realitate tulburătoare – companiile se grăbesc să lanseze produse AI tot mai performante, dar insuficient testate, asumându-și riscuri semnificative pentru a rămâne competitive.
De la cercetare deschisă la secretism comercial
Până de curând, Silicon Valley era epicentrul unei cercetări deschise și colaborative în domeniul AI. Mari jucători precum Google, Meta și OpenAI încurajau publicarea de lucrări academice și schimbul liber de idei, oferind cercetătorilor autonomie și resurse. Această perioadă pare acum un capitol închis. Din momentul lansării ChatGPT la sfârșitul lui 2022, accentul s-a mutat vizibil de la cercetare la comercializare. Companiile investesc masiv în produse, în detrimentul verificărilor riguroase de siguranță.
Miza este uriașă: proiecțiile indică venituri de până la un trilion de dolari anual în industrie până în 2028. În același timp, riscurile sunt pe măsură, mai ales în contextul dezvoltării așa-numitei „inteligențe artificiale generale” (AGI) – o tehnologie ipotetică capabilă să depășească intelectul uman.
Modele tot mai puternice, dar și mai riscante
Potrivit specialiștilor din industrie, presiunea competitivă determină companiile să lanseze modele fără testări adecvate. James White, directorul tehnologic al startup-ului CalypsoAI, avertizează că modelele devin tot mai sofisticate, dar și mai vulnerabile. Acestea pot genera cu ușurință informații false sau periculoase și pot fi manipulate mai ușor decât versiunile anterioare.
Declinul cercetării academice în favoarea dezvoltării de produse comerciale se reflectă și în structura organizațională a companiilor. La Meta, divizia FAIR (Facebook AI Research) a fost retrogradată, în timp ce Meta GenAI – axată pe aplicații – a preluat controlul. La Google, echipa Brain a fost absorbită de DeepMind, acum responsabilă de dezvoltarea principalelor produse AI ale companiei.
OpenAI: De la misiune non-profit la urmărirea profitului
OpenAI, inițial fondată ca un laborator de cercetare non-profit, a trecut printr-o transformare semnificativă. Deși entitatea non-profit rămâne formal controlul companiei, direcția strategică actuală – susținută de CEO-ul Sam Altman – favorizează lansările rapide și maximizarea valorii comerciale.
Fostul angajat Nisan Stiennon avertizează într-o declarație trimisă autorităților că „OpenAI ar putea, într-o zi, să creeze o tehnologie care să ne distrugă pe toți”. Deși această afirmație poate părea extremă, ea reflectă temeri autentice în rândul experților în siguranță AI.
Controversele nu lipsesc nici în jurul noilor modele lansate. Modelul o1 a fost evaluat pe versiuni preliminare, nu pe varianta finală, conform documentației proprii OpenAI. Mai mult, o3 – un model lansat în aprilie 2025 – a arătat o frecvență de halucinații de peste două ori mai mare decât o1, ridicând semne de întrebare privind stabilitatea și fiabilitatea sa.
Google și presiunea de a ține pasul cu piața
Google, la rândul său, a fost criticată pentru lipsa de transparență. Lansarea modelului Gemini 2.5 a fost însoțită de absența unei fișe de model, un document esențial care detaliază funcționarea, limitările și riscurile tehnologiei. Fișa completă a fost publicată abia la peste o lună de la lansare, ceea ce ridică întrebări legate de transparența și responsabilitatea companiei.
Declarațiile cofondatorului Sergey Brin, adresate angajaților, indică o orientare clară spre „câștigarea cursei” în domeniul AI generativ, chiar dacă aceasta înseamnă renunțarea la anumite precauții. „Nu putem continua să construim produse care dădăcesc”, a spus Brin – un mesaj care poate fi interpretat ca o presiune pentru relaxarea măsurilor de siguranță și filtrare.
Un viitor incert: între inovație și responsabilitate
În timp ce companiile se întrec pentru a lansa cele mai avansate modele, vocea cercetătorilor în siguranță devine tot mai marginalizată. Testările riguroase sunt prescurtate sau omise, fișele de model sunt întârziate sau incomplete, iar evaluările de risc sunt realizate pe prototipuri, nu pe versiuni finale. Aceste practici pun în pericol nu doar utilizatorii individuali, ci și încrederea publicului în inteligența artificială ca tehnologie sigură și responsabilă.
Industria AI se află la o răscruce. Alegerea între inovație necontrolată și dezvoltare responsabilă va influența nu doar direcția tehnologică, ci și siguranța colectivă a societății. În lipsa unor reglementări clare și a unei etici comune, pericolul este ca profitul să devină busola principală – în detrimentul responsabilității, transparenței și siguranței. CITESTE SI:–> Un inginer și-a pierdut jobul din cauza Inteligenței Artificiale
Inginer software concediat din cauza AI: „Trăiesc într-o rulotă și livrez mâncare, în loc să câștig 150.000 $ pe an”
Avansul accelerat al Inteligenței Artificiale începe deja să-și arate efectele disruptive, iar pentru unii, impactul este profund personal. Shawn K., un inginer software cu peste 20 de ani de experiență și un salariu anual de 150.000 de dolari, a fost concediat anul trecut și se vede acum obligat să trăiască într-o rulotă și să livreze mâncare pentru a supraviețui.
Dario Amodei, CEO-ul companiei de AI Anthropic, a declarat recent că până în 2025, algoritmii de inteligență artificială vor fi capabili să preia integral sarcinile de programare. Deși o astfel de viziune poate părea îndepărtată pentru unii, pentru Shawn și mulți alții din domeniu, realitatea deja s-a instalat.
Fost angajat într-o companie specializată în metavers — o ramură considerată odinioară promițătoare — Shawn a fost concediat în aprilie 2024. Spre deosebire de episoadele anterioare de criză, precum recesiunea din 2008 sau pandemia, când a reușit să se reangajeze relativ rapid, acum situația s-a dovedit mult mai dificilă. După ce a trimis peste 800 de aplicații, a fost invitat la mai puțin de 10 interviuri — unele conduse chiar de agenți AI, nu de oameni.
„Simt că am devenit invizibil”, spune el într-un interviu pentru Fortune. „Aplicațiile mele sunt respinse automat, probabil de sisteme automatizate, înainte ca un om să apuce să le citească.”
În ciuda competențelor solide și a unei diplome în informatică, Shawn se confruntă acum cu o realitate dură. Locuiește într-o rulotă mică în centrul statului New York, fără perspective reale de angajare în domeniul tech. Pentru a supraviețui, livrează mâncare și își vinde bunurile personale — un laptop vechi, obiecte de mobilier — pe eBay, reușind cu greu să adune câteva sute de dolari pe lună.
A luat în calcul să urmeze o reconversie profesională: fie printr-o nouă calificare, fie prin obținerea unui permis de șofer profesionist (CDL), dar a fost descurajat de costurile ridicate ale acestor opțiuni.
În opinia lui, ceea ce trăiește acum este doar începutul unei „crize sociale și economice de proporții”. „Tot mai mulți ingineri vor ajunge ca mine — livrând mâncare, luptând pentru supraviețuire într-un peisaj tehnologizat care îi exclude.”
Această realitate pare să contrazică statisticile oficiale. Biroul de Statistică a Muncii din SUA a menținut constant profesia de inginer software în topul celor mai promițătoare și bine plătite domenii. Însă valul recent de concedieri din tech spune altă poveste: în 2024, peste 150.000 de angajați din sectorul tehnologic și-au pierdut locul de muncă în SUA, iar în 2025 numărul a depășit deja 50.000, potrivit datelor Layoffs.fyi.
Dario Amodei a avertizat că până în septembrie 2025, 90% din cod va fi generat de AI, iar într-un an „AI ar putea scrie practic toate codurile.” În acest context, întrebarea nu mai este „dacă”, ci „cât de repede”.
Cu toate acestea, Shawn nu își varsă amarul pe tehnologie. Nu este furios pe AI. „Dacă AI poate face o treabă mai bună decât mine, atunci e logic să mă înlocuiască”, spune el cu resemnare. Ceea ce îl deranjează profund este modul în care companiile aleg să utilizeze aceste instrumente.
„În loc să valorifice AI pentru a spori capacitatea echipelor, multe firme preferă să reducă masiv personalul. Ar putea construi echipe hibride, formate din oameni și AI, dar aleg să economisească pe termen scurt”, afirmă el. „Mentalitatea din vechea lume corporatistă persistă: dacă un AI poate face munca a 10 oameni, atunci cei 9 devin dispensabili.”