Mulți cumpără margarină fără să știe diferențele reale. Ce o deosebește, de fapt, de unt
Untul și margarina stau unul lângă altul pe rafturile magazinelor și ajung zilnic în milioane de coșuri de cumpărături. La prima vedere par produse similare, însă diferențele dintre ele sunt mult mai importante decât cred mulți consumatori. Sunt obținute din ingrediente complet diferite, au profiluri nutriționale distincte și răspund unor nevoi alimentare diferite. Specialiștii explică ce conține fiecare și ce ar trebui să știe cei care le cumpără înainte de a face alegerea.
Untul, ingredientul care și-a păstrat locul de onoare în bucătării de secole
Untul este un produs lactat obținut prin baterea smântânii sau a laptelui până când grăsimea se separă de partea lichidă. Folosit de sute de ani în gastronomie, acesta continuă să fie apreciat pentru aroma sa bogată și pentru textura fină pe care o oferă preparatelor.
În compoziția sa se regăsesc în principal grăsimi din lapte, cantități reduse de apă și urme de proteine lactate. Tocmai această structură îi conferă gustul intens care îl face atât de căutat în bucătărie.
Există însă și un inconvenient cunoscut de toți cei care îl folosesc: imediat după scoaterea din frigider, untul este adesea greu de întins pe pâine. Din acest motiv, unele produse comercializate ca fiind „ușor de întins” conțin și uleiuri vegetale adăugate.
Fiind un produs de origine animală, untul conține colesterol și un nivel ridicat de grăsimi saturate. În schimb, mulți consumatori apreciază faptul că poate fi preparat inclusiv acasă, folosind doar smântână și un proces simplu de batere.
În patiserie și cofetărie, untul rămâne în continuare favoritul bucătarilor profesioniști. Aroma sa specifică și capacitatea de a influența textura finală fac diferența în cazul fursecurilor, biscuiților, foietajelor și prăjiturilor.
Cum este produsă margarina și de ce a devenit atât de populară
Margarina a apărut inițial ca o alternativă mai accesibilă la unt și a câștigat rapid teren datorită prețului și versatilității sale.
Spre deosebire de unt, aceasta este produsă în principal din uleiuri vegetale, precum cele de floarea-soarelui, rapiță, soia sau palmier. Rețetele moderne includ de regulă apă, emulgatori, vitamine, sare și diverse arome menite să îmbunătățească gustul și consistența.
Multe sortimente sunt îmbogățite cu vitaminele A și D pentru a se apropia de profilul nutritiv al untului.
Un avantaj remarcat frecvent de consumatori este textura mai moale. Margarina poate fi întinsă cu ușurință chiar și atunci când este păstrată la frigider, ceea ce o transformă într-o opțiune practică pentru utilizarea zilnică.
Totodată, fiind realizată din ingrediente vegetale, aceasta este preferată de persoanele care urmează o dietă vegană sau de cei care încearcă să reducă consumul de produse de origine animală.
Deși la aspect cele două produse seamănă foarte mult, ingredientele și modul de fabricație sunt complet diferite, iar aceste diferențe se reflectă și în compoziția lor nutritivă.
Unt sau margarină? Dezbaterea care continuă de ani buni
Întrebarea privind alegerea mai sănătoasă nu are un răspuns universal valabil. Nutriționiștii și cercetătorii analizează de ani de zile avantajele și dezavantajele fiecărei variante.
Potrivit Fundației Britanice a Inimii, atât untul, cât și margarina sunt produse procesate, însă margarina este încadrată în categoria alimentelor ultra-procesate.
Reprezentanții instituției atrag însă atenția că subiectul este mai complex decât pare la prima vedere.
„Numeroase studii au asociat alimentele ultra-procesate cu probleme de sănătate, inclusiv obezitatea, diabetul de tip 2 și bolile de inimă. Cu toate acestea, cercetările rămân nedetaliate. Trebuie să evităm toate alimentele ultra-procesate.”
În același timp, specialiștii subliniază că margarina are, în general, un profil lipidic diferit față de unt. Conținutul mai ridicat de grăsimi nesaturate și nivelul mai redus de grăsimi saturate pot contribui la menținerea unui nivel mai bun al colesterolului în sânge.
În final, alegerea depinde de preferințele culinare, recomandările medicului și obiectivele alimentare ale fiecărei persoane. Pentru preparatele care au nevoie de aromă intensă și textură bogată, untul rămâne adesea prima opțiune. Pentru cei care caută alternative vegetale sau încearcă să reducă aportul de produse animale, margarina continuă să fie una dintre cele mai populare soluții.
Te-ar mai putea interesa și asta: -> Espresso fără apă fierbinte? Tehnologia care ar putea schimba complet modul în care bem cafeaua
Cafeaua de dimineață ar putea arăta foarte diferit în următorii ani. Cercetătorii au demonstrat că un espresso poate fi obținut fără apă fierbinte și fără metodele clasice de extracție folosite de espressoarele moderne. Mai surprinzător este faptul că noua tehnologie reduce consumul de energie cu până la 75%, iar majoritatea consumatorilor nici măcar nu observă diferențe importante de gust.
Rezultatele au fost publicate recent în revista științifică Journal of Food Engineering și deschid perspectiva unei schimbări majore în industria cafelei.
Espresso extras cu unde sonore, nu cu apă fierbinte
Noua metodă renunță la unul dintre elementele considerate esențiale în prepararea cafelei: căldura.
În locul apei încălzite și al presiunii utilizate de espressoarele clasice, cercetătorii folosesc ultrasunete pentru a extrage compușii aromatici direct din cafeaua măcinată.
Sistemul este dotat cu un traductor metalic care generează vibrații de mare frecvență. Aceste vibrații produc fenomenul numit cavitație acustică, prin care apar și dispar rapid milioane de bule microscopice în apropierea particulelor de cafea.
În momentul spargerii lor, bulele generează microjeturi extrem de puternice care erodează suprafața măcinăturii și eliberează rapid aromele, uleiurile naturale și cofeina în apă.
Practic, energia mecanică preia rolul pe care îl joacă în mod normal căldura în procesul de preparare a espresso-ului.
Potrivit lui Francisco Trujillo, cercetător la UNSW Sydney, întregul proces durează între două minute și jumătate și trei minute.
Economii de energie care pot schimba industria cafelei
Testele realizate de echipa de cercetare au indicat că tehnologia ultrasonică poate reduce consumul energetic cu până la 75% comparativ cu prepararea unui espresso convențional.
Pentru consumatorii obișnuiți, economia realizată la o singură ceașcă poate părea nesemnificativă. Însă la scară industrială, unde sunt produse anual milioane de băuturi pe bază de cafea, impactul poate deveni considerabil.
Specialiștii explică faptul că extractul obținut prin această metodă poate fi utilizat direct în băuturi îmbuteliate, produse lactate cu cafea sau alte sortimente servite reci.
Mai mult, concentratul rezultat poate fi transportat și diluat ulterior, ceea ce reduce timpul de procesare și contribuie la diminuarea consumului total de energie.
Într-o industrie tot mai preocupată de costuri și de reducerea amprentei de carbon, această tehnologie ar putea deveni o alternativă extrem de atractivă pentru producători.
Aproape nimeni nu a observat diferența la degustare
Pentru a vedea dacă noua metodă influențează gustul final, cercetătorii au organizat un test orb la care au participat aproximativ 100 de consumatori de cafea.
Participanții au degustat patru tipuri de băuturi: espresso tradițional, espresso preparat cu ultrasunete, cafea filtrată clasică și cafea filtrată obținută prin aceeași tehnologie inovatoare.
Toate mostrele au fost servite la aceeași temperatură pentru a elimina eventualele influențe externe.
Rezultatele au fost surprinzătoare. Majoritatea degustătorilor nu au reușit să distingă în mod constant espresso-ul preparat clasic de cel obținut prin ultrasunete.
Evaluările privind aroma, gustul, amăreala și aprecierea generală au fost foarte apropiate.