Noile taxe care ar putea goli buzunarele românilor: Guvernul pregătește un val de măsuri fiscale pentru proprietăți, depozite bancare și investiții
Guvernul României lucrează la cel de-al doilea pachet legislativ cu impact fiscal major, menit să crească veniturile la buget și să reducă dezechilibrele economice. Surse politice anunță măsuri care vizează atât persoanele cu averi considerabile, cât și companiile care utilizează metode sofisticate de optimizare fiscală.
În centrul noilor reglementări se află taxarea suplimentară a proprietăților de lux, creșterea impozitelor pe depozitele bancare mari și pe câștigurile din investiții, dar și o strategie ambițioasă de reducere a evaziunii fiscale – fenomen estimat la peste 200 de miliarde de lei anual.
Ținta principală: marile averi și veniturile din investiții
Pachetul fiscal, discutat la nivelul coaliției de guvernare și aflat pe cale să fie adoptat prin angajarea răspunderii guvernului, urmărește o mai bună colectare a impozitelor de la cei cu capacitate financiară ridicată. Printre cele mai importante măsuri propuse:
-
Triplarea impozitului pe locuințele și imobilele evaluate la peste 500.000 de euro.
-
Majorarea taxelor pentru autoturismele de lux, cu valoare declarată de peste 75.000 de euro.
-
Creșterea impozitului pe dobânzile depozitelor bancare de la 10% la 16% pentru sumele care depășesc, cumulat, 100.000 de euro.
-
Taxarea mai severă a câștigurilor din speculații bursiere și tranzacții pe termen scurt, cu un impozit de până la 16%, față de 3% în prezent.
-
Impozitarea veniturilor din criptomonede la o rată de 16%, pe fondul creșterii masive a pieței digitale, estimată la 5–10 miliarde de dolari în România.
Stoparea transferului profiturilor în afara țării
Executivul vizează și blocarea optimizărilor fiscale agresive ale unor multinaționale. Serviciile de consultanță, management și asistență administrativă achiziționate de la firme din același grup, cu sediu în străinătate, ar urma să devină nedeductibile, reducând astfel posibilitatea transferării artificiale a profiturilor.
Taxe noi pentru industria jocurilor de noroc
În paralel, Guvernul propune o taxă de 5% pe toate tranzacțiile financiare către operatorii de jocuri de noroc și pariuri, indiferent dacă acestea sunt efectuate prin aplicații mobile, site-uri online sau agenții fizice. Măsura urmărește să limiteze impactul social al fenomenului și să crească încasările bugetare dintr-un sector aflat în continuă expansiune.
Reforma companiilor de stat
Pe lângă mediul privat, reformele vor atinge și întreprinderile de stat, criticate frecvent pentru lipsa de eficiență. Printre măsurile anunțate:
-
Limitarea numărului de funcții într-un Consiliu de Administrație sau Supraveghere la o singură poziție per persoană.
-
Plafonarea veniturilor acestor membri; orice sumă care depășește indemnizația Președintelui României va fi supraimpozitată cu 20%.
-
Accelerarea activității Autorității pentru Monitorizarea Întreprinderilor Publice (AMEPIP) pentru a debloca peste 320 de milioane de euro din fonduri europene suspendate.
Evaziunea fiscală și munca la negru, priorități majore
Cu un nivel al evaziunii de peste 200 de miliarde de lei anual, Guvernul mizează pe:
-
Crearea unei matrici de risc fiscal pentru direcționarea controalelor către sectoarele cu cel mai mare risc de fraudă.
-
Folosirea inteligenței artificiale și a tehnologiilor blockchain pentru analiza datelor fiscale gestionate de ANAF.
-
Înăsprirea sancțiunilor pentru munca nedeclarată: amenzile pentru angajatorii care folosesc personal fără contract vor crește de 10 ori, ajungând la 200.000 lei per angajat, cu o limită maximă de 2 milioane lei per firmă.
Totodată, guvernul vrea să combată abuzul procedurilor de insolvență: firmele care folosesc această strategie pentru a evita plata datoriilor vor fi filtrate printr-un mecanism de evaluare a bunei-credințe, iar administratorii recidiviști vor putea fi excluși din activitatea economică.
Ajustarea măsurilor controversate anterioare
Pachetul fiscal include și măsuri de corectare a unor decizii criticate, precum:
-
Eliminarea obligației de plată a CASS pentru veteranii de război, invalizi și urmașii lor.
-
Renunțarea la CASS pentru mamele cu venituri reduse aflate în concediu pentru creșterea copilului.