Noua carte de identitate electronică schimbă regulile jocului: devine card de sănătate și poartă semnătură electronică
Românii se pregătesc pentru una dintre cele mai mari transformări administrative din ultimii ani. Guvernul condus de Ilie Bolojan anunță pentru 2026 un pachet amplu de schimbări: extinderea utilizării cărții de identitate electronice, lansarea cloud-ului guvernamental și reforme administrative sensibile, aflate încă în negocieri politice.
Buletinul electronic devine card de sănătate până la finalul lui 2026
Vicepremierul Oana Gheorghiu a declarat, într-un interviu pentru Europa Liberă, că până la sfârșitul anului 2026 noua carte de identitate electronică va putea fi folosită inclusiv ca card de sănătate. Tot atunci, autoritățile estimează că cloud-ul guvernamental va deveni complet funcțional, marcând un pas major în digitalizarea statului.
România beneficiază de fonduri europene prin PNRR pentru emiterea a cel puțin trei milioane de cărți de identitate electronice, investiția ridicându-se la aproximativ 130 de milioane de euro. Până acum, aproape 1,2 milioane de români au primit gratuit noile documente, care includ și semnătură electronică, fără a plăti taxa de peste 70 de lei.
Fără domiciliu tipărit, dar cu date stocate în cip
Una dintre cele mai vizibile schimbări este dispariția domiciliului de pe cartea de identitate. Deși adresa este stocată în cipul documentului, lipsa echipamentelor de citire în unele instituții publice a creat dificultăți pentru cetățeni, care au fost nevoiți să prezinte acte suplimentare.
Pentru a rezolva această problemă, Ministerul Afacerilor Interne a lansat gratuit aplicația RO CEI Reader, destinată atât autorităților, cât și cetățenilor. Vicepremierul Gheorghiu recunoaște că există întârzieri, însă susține că angajații din instituțiile publice sunt în curs de instruire, iar lipsa echipamentelor din primării va fi remediată în perioada următoare.
Mai multe funcții digitale: diplome, sănătate și acces unificat
Potrivit autorităților, cartea de identitate electronică va căpăta, până la finalul acestui an, noi funcții importante: va putea fi folosită ca spațiu digital pentru diplomele de studii, dar și ca instrument unic de acces în instituțiile publice.
„Statul nu se poate sabota pe el însuși. Cartea de identitate va fi folosită peste tot. Sunt primării care invocă lipsa bugetelor, dar acest lucru se va rezolva rapid. Este o obligație asumată și un progres uriaș prin digitalizare”, a subliniat Oana Gheorghiu.
Reformă administrativă, buget și tensiuni politice
În paralel, reforma administrației locale și centrale rămâne un subiect sensibil. Negocierile durează de aproximativ patru luni, iar un calendar clar nu a fost încă stabilit. Potrivit autorităților, reforma ar putea reduce cheltuielile cu personalul administrativ cu aproximativ 10%.
Premierul Ilie Bolojan a declarat recent că nu exclude varianta unui guvern minoritar, dacă blocajul politic persistă, deși a subliniat că stabilitatea politică este esențială pentru România.
Vicepremierul Gheorghiu a precizat că Legea bugetului pentru 2026 se află încă într-o formă preliminară și că adoptarea reformei administrative este crucială atât pentru bugetul național, cât și pentru bugetele locale.
Critici din partea PSD și un deficit bugetar mai mic decât estimările
PSD a criticat modul în care Guvernul Bolojan a gestionat politicile fiscale și bugetare din iunie 2025 până în prezent, cerând includerea unor măsuri suplimentare de sprijin economic în bugetul de stat.
Totuși, autoritățile arată că România a încheiat anul 2025 cu un deficit bugetar de 7,65% din PIB, cu aproape un punct procentual sub estimările inițiale. Din totalul deficitului de 146 de miliarde de lei, circa 50 de miliarde au fost alocate plății dobânzilor pentru creditele contractate anterior.
Schimbări și la companiile de stat
Pentru 2026, Guvernul își propune și numirea unor noi conduceri la marile companii de stat, până la 31 martie, în urma unor concursuri. De asemenea, vor fi pregătite planuri de restructurare pentru cel puțin trei companii aflate în proprietatea statului.
În acest context, extinderea utilizării cărții de identitate electronice și lansarea cloud-ului guvernamental rămân două dintre proiectele-cheie prin care Executivul promite modernizarea administrației publice.