Noua taxă de 5 euro pentru coletele din afara UE: costuri mutate discret către consumatori și reguli încă neclare
Noua taxă de 5 euro (25 de lei) aplicată coletelor provenite din afara Uniunii Europene este deja în vigoare, însă modul în care aceasta este implementată ridică numeroase semne de întrebare. Deși măsura este prezentată drept una tehnică, menită să aducă venituri suplimentare la buget, efectele sale se resimt direct în comenzile online ale românilor, iar transparența promisă pare, în multe cazuri, mai degrabă teoretică.
Taxa se aplică tuturor coletelor extracomunitare cu o valoare sub 150 de euro, iar volumul acestora este considerabil: aproximativ 300.000 de pachete intră zilnic în România din afara UE. Cu alte cuvinte, statul încasează acum câte 25 de lei pentru fiecare astfel de colet, indiferent de valoarea reală a produsului sau de costurile deja suportate de consumator.
În practică, însă, responsabilitatea acestei taxe a fost transferată, în mod diferit și adesea netransparent, către clienți. Unele magazine online, în special platforme asiatice, au ales să afișeze explicit taxa în coșul de cumpărături. Astfel, la finalul procesului de comandă, consumatorul descoperă, pe lângă prețul produsului, o așa-numită „taxă de manipulare” de 25 de lei, fără prea multe explicații suplimentare.
Mai grav este faptul că această sumă nu se aplică doar comenzilor finalizate cu succes. În cazul coletelor nelivrate, taxa nu este percepută, însă în situația retururilor, banii nu sunt restituiți. Cu alte cuvinte, riscul este transferat aproape integral către client, care plătește o taxă chiar și atunci când produsul nu ajunge să fie păstrat.
Pe de altă parte, platforme extrem de populare în România, precum Trendyol, Temu sau Alibaba, nu afișează taxa separat. Acest lucru nu înseamnă însă că taxa nu există. Specialiștii avertizează că, în multe cazuri, costul este inclus în prețul final al produselor, fără a fi menționat clar. Consumatorul plătește, dar nu știe exact pentru ce.
Cristi Movilă, președintele Asociației Magazinelor Online, subliniază un aspect esențial: din punct de vedere legal, clientul final nu ar trebui să fie implicat direct în acest mecanism.
„Responsabilitatea plății taxei cade 100% în sarcina comerciantului. Responsabilitatea colectării, declarării și transferului banilor către bugetul de stat cade în sarcina livratorului. Clientul final, teoretic, nu ar trebui să plătească nimic în plus față de ceea ce vede afișat în momentul achiziției”, explică acesta.
Cu toate acestea, realitatea din piață arată altfel. Unii comercianți aleg să afișeze taxa separat, invocând transparența. Alții o ascund în preț, fără nicio mențiune explicită. În ambele cazuri, consumatorul ajunge să plătească mai mult, iar diferența dintre informare corectă și practici discutabile devine tot mai greu de distins.
Confuzia nu se oprește aici. Nici companiile de curierat nu par să aibă o imagine complet clară asupra modului de aplicare a noilor reguli. Reprezentanții acestora recunosc existența unor neclarități, în special în cazul coletelor care ajung în România prin intermediari din interiorul Uniunii Europene.
„Va trebui să încasăm taxa pentru toate coletele care au intrat pe teritoriul României începând cu 1 ianuarie. Avem procesele pregătite, dar există încă zone gri, mai ales în relația cu intermediarii”, spune Adriana Manu, manager de marketing al unei companii de curierat.
ANAF susține că dispune de tehnologia necesară pentru a urmări coletele și a asigura colectarea taxei. Cu toate acestea, în practică, lipsa unor proceduri clare și interpretările diferite dintre comercianți, curieri și autorități riscă să transforme o măsură fiscală într-un haos administrativ, cu costuri suportate, din nou, de consumatori.
„Nu este corect ca un curier să încaseze taxa de la clientul final dacă magazinul nu a declarat-o”, avertizează Cristi Movilă, recunoscând totodată că aceste probleme sunt tratate ca „normale” pentru începutul aplicării unei noi reglementări.
În spatele tuturor acestor neclarități se află, însă, o miză financiară uriașă. Calculele experților arată că aplicarea taxei de 25 de lei pentru fiecare colet ar putea aduce peste un milion de euro pe zi la bugetul de stat. O sumă considerabilă, care explică graba implementării, dar nu justifică lipsa de claritate și comunicare.