Conturile bancare ale românilor, ținta preferată a escrocilor cibernetici în perioada sărbătorilor. O nouă metodă de fraudă online face ravagii în România,
iar victimele sunt din ce în ce mai numeroase. Sub pretextul unor verificări urgente, escrocii cibernetici reușesc să păcălească cetățenii și să le golească conturile bancare. Alerta este maximă, mai ales în apropierea sărbătorilor, când vigilența scade, iar tentațiile financiare cresc.
În plină efervescență a cumpărăturilor de Paște, românii se confruntă cu o amenințare tot mai sofisticată din mediul online. Escrocii își perfecționează metodele, iar una dintre cele mai periculoase și eficiente tactici este cea a „creditului fals” – o schemă de fraudă care exploatează încrederea și lipsa de atenție a utilizatorilor de internet.
Sub aparența unor apeluri oficiale din partea băncilor sau instituțiilor financiare, infractorii contactează victimele și le solicită date personale, invocând motive urgente, precum confirmarea identității pentru aprobarea unui credit fictiv. De cele mai multe ori, apelurile sunt formulate convingător, iar atacatorii folosesc termeni specifici domeniului bancar, ceea ce sporește credibilitatea.
„În astfel de situații, recomandăm ferm populației să nu ofere nicio informație sensibilă prin telefon. Cel mai sigur este ca persoanele vizate să meargă direct la sediul băncii și să clarifice situația cu un angajat. Este esențial ca astfel de tentative de fraudă să fie raportate imediat la poliție”, a declarat comisarul-șef de poliție Octavian Dan, într-o intervenție la Antena 3.
Escrocheriile se diversifică, dar scopul rămâne același: furtul de date și bani
În ultimii ani, pe fondul creșterii interacțiunii digitale, metodele de înșelăciune s-au adaptat comportamentului consumatorilor. De la mesaje SMS sau e-mailuri de tip phishing, la site-uri clonă sau conturi false în rețelele sociale, toate aceste instrumente au un singur scop: sustragerea de informații personale și financiare.
Apelurile telefonice rămân, însă, printre cele mai periculoase metode, tocmai pentru că mizează pe presiune psihologică, ton oficial și o aparență de urgență. În multe cazuri, escrocii pot furniza chiar și date reale, obținute anterior din alte surse, pentru a-și spori credibilitatea.
„Hoții nu mai apelează doar la mesaje automate sau linkuri suspecte. Acum vorbim despre o abordare personalizată, adaptată fiecărei victime. Tocmai acest contact direct, aparent oficial, face ca metoda să fie mai greu de depistat și mai eficientă”, a explicat comisarul Dan.
Datele oficiale confirmă amploarea fenomenului
Conform unor statistici recente, peste 60% dintre români au fost vizați, într-o formă sau alta, de tentative de fraudă online. Cei mai vulnerabili par a fi cei din segmentul de vârstă 35–44 de ani – persoane active, cu activitate bancară intensă, dar adesea prinse între presiunea cotidiană și nevoia de rapiditate în luarea deciziilor.
Pe lista celor mai întâlnite escrocherii se regăsesc:
e-mailurile sau SMS-urile de tip phishing, care imită comunicări oficiale ale băncilor;
apeluri telefonice false, în care presupusi funcționari solicită date sensibile;
site-uri clonă, care copiază fidel platformele online ale unor instituții cunoscute;
concursuri fictive, care promit premii atractive în schimbul completării unor formulare;
solicitări de la „prieteni” din rețele sociale, prin conturi false sau compromise.
Cum se pot proteja cetățenii
Specialiștii în securitate cibernetică trag un semnal de alarmă și recomandă o abordare vigilentă. Niciun angajat bancar nu va cere vreodată coduri de autentificare, parole sau alte informații confidențiale prin telefon sau e-mail. Orice solicitare de acest tip trebuie tratată cu suspiciune și verificată prin canale oficiale – aplicațiile bancare, site-urile verificate sau contactul direct la ghișeu.
„Nu trebuie să reacționeze în grabă, chiar dacă apelul pare urgent. Escrocii contează exact pe acel moment de panică. Să verifice întotdeauna informațiile și să consulte direct banca sau autoritățile înainte de a oferi orice fel de date personale”, avertizează comisarul Octavian Dan.
Un pericol real într-o lume tot mai conectată
Fraudele bancare nu mai sunt simple excepții, ci riscuri reale în peisajul digital contemporan. Într-o eră în care aproape orice tranzacție se desfășoară online, protejarea datelor personale a devenit o responsabilitate zilnică. Iar în perioadele aglomerate, cum sunt sărbătorile, când oboseala și graba sunt la ordinea zilei, pericolul este și mai mare.