Taxă de 40% în România: Decizia neașteptată care amenință piața legală a jocurilor de noroc și alimentează explozia pieței negre. Guvernul României se
află în fața unei decizii controversate care riscă să schimbe profund peisajul industriei jocurilor de noroc din țară. În discuție este propunerea de a introduce o taxă de până la 40% pe câștigurile din jocurile de noroc, alături de posibilitatea aplicării TVA-ului în acest sector. Astfel de măsuri au generat un val de reacții dure din partea reprezentanților industriei, care avertizează că o astfel de politică fiscală nu numai că ar fi nedreaptă, ci ar putea avea consecințe grave, în special prin alimentarea pieței negre, deja în expansiune.
Impozite mai mari pe câștigurile din jocurile de noroc – o povară care pune în pericol întreaga industrie
Guvernul ia în calcul creșterea impozitului pe câștigurile obținute din jocurile de noroc până la o cotă de 40%, o idee care a stârnit nemulțumiri și îngrijorări în rândul operatorilor din domeniu. Federația Organizatorilor Jocurilor de Noroc (FEDBET) a criticat vehement această intenție, considerând-o nu doar incorectă, ci și periculoasă pentru stabilitatea pieței.
Reprezentanții industriei subliniază că veniturile obținute din jocurile de noroc nu pot fi comparate cu salariile sau alte venituri regulate, deoarece acestea nu sunt recurente și nici garantate. În plus, sectorul este deja puternic fiscalizat, contribuind anual cu peste un miliard de euro la bugetul statului. Astfel, introducerea unor taxe suplimentare exagerate ar putea avea efecte nefaste, determinând jucătorii și operatorii să migreze către canale neoficiale.
TVA-ul: o provocare tehnică și legală
În paralel, autoritățile analizează și posibilitatea introducerii TVA-ului în industria jocurilor de noroc, o măsură care a întâmpinat critici puternice din partea experților din domeniu. Aceștia explică faptul că TVA-ul, fiind un impozit aplicat pe un bun sau serviciu cu o bază clară de impozitare, nu se poate adapta convențional la specificul jocurilor de noroc.
În cuvintele reprezentanților FEDBET, „Organizatorul de jocuri de noroc își poate determina venitul abia după ce distribuie premiile cuvenite participanților. Acest venit final este unul cumulat de la toți participanții, făcând imposibilă stabilirea și alocarea TVA individual pentru fiecare jucător (consumator final), așa cum prevede mecanismul convențional.”
Această interpretare a fost susținută de Curtea de Justiție a Uniunii Europene în mai multe rânduri, iar România aplică deja un sistem alternativ de impozitare prin taxe speciale, ceea ce face orice introducere a TVA-ului o provocare tehnică majoră.
Piața neagră explodează, iar statul pierde sute de milioane de euro anual
Efectele negative ale măsurilor fiscale dure asupra pieței licențiate au devenit deja evidente. După ce au fost implementate OUG 82/2023 și Legea 107/2024, numărul aparatelor slot autorizate a scăzut drastic, de la 91.000 la doar 54.000, ceea ce s-a tradus într-o pierdere de peste 230 de milioane de euro pe an pentru bugetul de stat.
Mai grav, controalele recente au scos la iveală faptul că multe dintre aparatele eliminate continuă să funcționeze în mod ilegal, în piața neagră. În mediul online, situația este și mai alarmantă, deoarece platformele nelicențiate atrag un număr tot mai mare de jucători datorită ofertelor cu cote mai bune și lipsei taxelor.
Industria avertizează că introducerea unei taxe pe GGR (veniturile brute din jocurile de noroc) de 30% sau aplicarea TVA ar putea duce la colapsul conformării fiscale și la o explozie a pieței ilegale. În acest context, reprezentanții FEDBET trag un semnal de alarmă: „O astfel de taxă mărită substanțial va transforma piața neagră într-un adevărat paradis, mai ales pe fondul continuei sofisticări tehnologice a operatorilor de pe piața neagră și a lipsei de partea statului (situație cvasi-identică în toate statele UE) a unor sisteme informatice puternice și a unor resurse capabile să o combată.”
Mai mult, „Estimările din UE pentru 2024 sunt că peste 70% din veniturile din pariuri și jocuri de noroc, în cele 27 de țări ale Uniunii Europene, sunt încasate de operatori de pe piața neagră.”
De asemenea, „O taxă pe GGR de 30% este nesustenabilă și va duce la micșorarea sensibilă a bazei de impozitare și, implicit, la un grad de colectare mult mai mic decât cel asigurat azi prin taxa de autorizare de 21%.”
Un alt aspect tehnic important este faptul că „Mai mult, aceasta nu poate fi posibilă întrucât nu dispunem de sistemele de monitorizare care să facă aceste interogări în timp real. Specificul taxelor la jocurile de noroc este că acestea se plătesc înainte, acesta fiind și motivul pentru care gradul de colectare este atât de bun.”
Soluții pentru creșterea încasărilor fără a distruge piața legală
În fața acestor provocări, specialiștii din domeniu propun măsuri moderate și treptate pentru creșterea taxelor, evitând astfel destabilizarea pieței licențiate. Printre aceste propuneri se numără:
-
Majorarea taxei de autorizare la jocurile de noroc la distanță și pariurile în cotă fixă la 23%
-
Aplicarea unei cote de 2% din GGR pentru aparatele slot fizice
-
Majorarea taxei pentru jocul responsabil cu 500 euro per slot
-
Ridicarea cotei de impozitare de la 4,5% la 10% pentru aparatele VLT ale Loteriei Române