Se spune că un acvariu în casă aduce fericire şi bunăstare întregii familii. Lăsând superstiţiile de-o parte, un acvariu dă farmec încăperii şi te relaxează să-l priveşti. Dacă te hotărăşti să cumperi unul, trebuie să ţii cont de anumite reguli. Ele te ajută să nu faci greşeli care să pună viaţa peştişorilor în pericol. Înainte de a pune peştii în acvariu, trebuie să-l pregăteşti prin ciclare, o operaţiune care durează cam trei săptămâni. Are ca scop formarea unor bacterii care descompun reziduurile în nitraţi. Cum faci? Umpli acvariul cu apă şi porneşti filtrul. După două zile, poţi pune substratul şi plantele. Apoi, timp de aproximativ 10-14 zile, adaugi puţină mâncare, pentru a ajuta înmulţirea bacteriilor “folositoare”. Abia după aceea poţi introduce şi peştişorii în acvariu. Pentru că acvariul trebuie să fie cât mai apropiat de mediul natural al peştilor, nu-l decora cu castele, scafandri şi alte jucării de plastic. Poţi pune pietre şi plante în care peştii să se poată ascunde. Substratul în care se fixează plantele este bine să fie din pietriş amestecat cu nisip. Şi plantele, şi peştii au nevoie de o sursă de lumină. Cea mai potrivită este o lampă de neon cu lumină galbenă, iar puterea lămpii pe care o cumperi se calculează astfel: pentru fiecare litru de apă, 0.5 watt. Noaptea stinge lumina. Acvariul trebuie să aibă minimum 30 de litri şi trebuie să fie dotat cu următoarele echipamente:– filtru – curăţă apa şi o oxigenează; – încălzitor cu termostat – menţine o temperatură constantă în acvariu; Atât filtrul, cât şi încălzitorul se aleg în funcţie de mărimea acvariului. -lampă cu neon; termometru pentru monitorizarea temperaturii apei; furtun pentru schimbat apa cu pâlnie şi pompă manuală. Ce peşti alegi? Ştim că sunt frumoşi şi ţi-ai dori din fiecare specie câte unul, dar, înainte de a cumpăra, ţine cont de regula de bază: un peştişor de 2.5 centimetri are nevoie de 4 litri de apă. A doua regulă este că, pentru început, trebuie aleşi peştişori nepretenţioşi şi combinate doar specii care se suportă reciproc. Cei mai buni candidaţi pentru primul acvariu:

– mreana cireaşă – sunt veseli şi deloc agresivi;

– danio – sunt rezistenţi, înoată foarte rapid şi animă acvariul;

– rasbora – au un colorit deosebit şi, chiar dacă sunt mai leneşi, înveselesc acvariul;

– peştele pisică Corydoras – este bine venit în acvariu. El este peştele sanitar;

– Gourami albastru – este cea mai rezistentă varietate de gourami. Sunt mari şi plutesc ca nişte dirijabile în partea de sus a acvariului.

Toţi aceşti peşti, exceptând Gourami, trăiesc în colonii de patru, cinci exemplare. Dacă sunt singuri sau pereche devin nervoşi şi au tendinţa de a se ascunde.

Poţi să maschezi un colţ sau un perete inestetic cu ajutorul câtorva plante căţărătoare. Alege clematita, supranumită regina acestei categorii de plante. Are flori de diferite culori şi creşte destul de repede. Pune-o într-un ghiveci de lut sau de lemn, la soare, şi construieşte un suport din lemn (un grătar vertical), pe care să se caţere. Şi iedera e o alegere bună, dacă în balconul tău este umbră în majoritatea timpului. Aranjamentele florale dau senzaţia de relaxare şi optimism. Aşază câteva ghivece cu petunii, trandafiri japonezi sau regina-nopţii, de aceeaşi talie, pe un raft sau pe pervazul geamurilor. Coniferele în miniatură şi arbuştii cu frunze mereu verzi (Ilex, Prunus laurocerasus, Hedera) sunt şi ei potriviţi pentru aceste aranjamente: rezervă-le şi lor un spaţiu în balcon. Câteva rafturi simple din lemn sunt ideale pentru a-ţi aşeza colecţia de ghivece cu lalele. E binevenit şi un dulap în care să păstrezi pământul de flori, ghivecele, stropitoarea şi alte obiecte utile unui grădinar priceput. În continuare vă prezentăm câteva tratamente naturale la ghiveci. Din păcate, plantele de apartament sunt atacate din când în când, de dăunători mai mari sau mai mici. Să le venim de hac fără ajutorul soluţiilor chimice din florării.  Când umiditatea este scăzută, mai ales în sezonul rece, şi aşezăm ghivecele în apropierea unei surse de căldură, acarienii  îşi fac rapid apariţia. Ei se hrănesc cu epiderma frunzelor şi îşi depun ouăle pe partea inferioară a acestora. Tratament cu urzici: într-un vas, lăsăm, timp de 12 ore, aproximativ 250 g de urzici uscate sau proaspete cu 250 ml de apă călduţă. Preparatul astfel obţinut se numeşte “zeama care muşcă”. Strecurăm şi stropim plantele câteva zile la rând. Ciupercile nu dau pace plantelor şi apar în ghivece din pricina climatului propice pe care îl oferă florile de apartament. Solul cald şi aerul umed reprezintă un mediu optim de dezvoltare a ciupercilor, însă putem scăpa de ele cu un mic efort. Le venim de hac cu ajutorul decoctului din coada calului. Acoperim 250 g de plantă cu 250 ml de apă rece. Lăsăm la temperatura camerei până a doua zi, apoi fierbem timp de 30 minute. Strecurăm şi pulverizăm pe frunzele plantelor şi pe solul din ghiveci. Tratamentul îl putem aplica, preventiv, de două ori pe lună. Este util şi tratamentul cu coji de ou. Lăsăm cojile de ou să se usuce la soare sau în cuptor. Cu ajutorul unui sucitor, le zdrobim până obţinem o pulbere. Scoatem cu grijă planta din ghiveci, scuturând uşor rădăcina, şi o mutăm într-un alt vas în care am pus deja pământ proaspăt amestecat cu pulberea de ou.