O fetita de aproximativ sapte ani intra intr-un magazin de bijuterii. Proprietarul o vede cum alearga si se opreste fix in fata unui colier cu pietre albastre. Ochii ei negri se umplu de lacrimi.

“Vreau sa cumpar si eu acest colier, va rog. Este pentru sora mea. Il puteti impacheta frumos, intr-o punga de cadouri si sa ii puneti si o funda mare?” – a intrebat fetita.

Patronul magazinului se uita la ea si ii spune:

“Acesta este un colier destul de scump. Cati bani ai?”

Fara sa stea pe ganduri, ridicandu-se pe varfuri, fetita se scormoneste in buzunar si pune pe tejghea cateva monede, doua scoici si un elastic de par.

“Imi ajung?”- intreaba ea cu zambetul pe buze.

“Vreau sa ii fac un cadou frumos surioarei mele. Mama mea a murit acum sase luni si sora mea mai mare ii tine locul si nu mai are deloc timp pentru ea. Astazi este ziua ei si sunt convinsa ca ii voi pune zambetul pe buze cu un cadou. Pietrele acestea au aceeasi culoare cu ochii ei.” – a adaugat fetita.

Barbatul s-a dus in spate, a luat o cutie alba frumoasa, a pus bijuteria in ea si a prins-o cu o funda albastra.

Emotionat de aceasta poveste, el a spus: “Acesta este cadoul meu pentru tine.”

Doua ore mai tarziu, o tanara de 18 ani intra in magazin cu un colier cu pietre albastre in mana si intreaba daca acesta a fost cumparat din magazin. Proprietarul a spus ca da.

“Si cat a costat?” – a intrebat fata cu ochii albastri.

“Pretul este confidential, ne pare rau insa nu va putem da aceasta informatie.”

“Fetita care a luat acest cadou nu avea cum sa isi permita colierul. A platit ea toti banii?”

Bijutierul a mers in spate si s-a intors cu o cutie alba si o funda albastra. A luat colierul din mainile tinerei, l-a pus in cutie si l-a impachetat frumos, apoi l-a inapoiat fetei. Cu un zambet, el a spus:

“Sora dumneavoastra a platit tot. Ea a platit cel mai mare pret pe care il poate oferi cineva: a dat tot ce avea.” sursa material: Rabbi Elimelech Biderman; www.kudika.ro