Retailul – Unul dintre Principalii Angajatori pe Segmentul de Muncă Remote și Part-Time În sezonul estival, flexibilitatea în muncă devine un criteriu esențial pentru un număr tot mai mare de candidați. Conform datelor furnizate de
eJobs.ro, cea mai mare platformă de recrutare online din România, din cele peste 1,1 milioane de aplicări înregistrate de la începutul verii, 160.000 au vizat locurile de muncă part-time. Dintre acestea, nu mai puțin de 32% au fost direcționate către poziții part-time remote, semn că angajații, în special cei cu un loc de muncă principal, caută modalități de a-și suplimenta veniturile în mod flexibil.
„Este o perioadă favorabilă, în special pentru tinerii aflați la început de carieră, care pot profita de sezonalitatea crescută a unor industrii precum turismul, HoReCa sau industria alimentară, toate cunoscute pentru numărul mare de angajări în regim entry-level. Totodată, observăm o creștere a interesului și din partea celor care dețin deja un loc de muncă stabil și își doresc să obțină un venit suplimentar printr-un job part-time”, declară Roxana Drăghici, Head of Sales eJobs.ro.
Creșterea Ofertei: 11% dintre Anunțurile Noi Sunt pentru Poziții Part-Time
Din perspectiva angajatorilor, se remarcă o deschidere mai mare față de colaborările part-time. De la începutul lunii iunie și până în prezent, au fost postate aproximativ 3.200 de joburi part-time, ceea ce echivalează cu 11% din totalul postărilor noi. Cele mai multe oportunități vin din sectoarele:
-
Retail
-
Servicii
-
Call-center/BPO
-
Turism
-
Industria alimentară
-
Asigurări
Peste 70% dintre aceste joburi sunt destinate candidaților entry-level, iar 10% se adresează celor fără niciun fel de experiență profesională. De asemenea, persoanele cu vârste cuprinse între 18–24 de ani și 25–35 de ani sunt cele mai active în căutarea de joburi part-time remote, valorificând flexibilitatea acestui format pentru a-și crește veniturile sau pentru a dobândi experiență profesională.
Joburile Part-Time Remote – Preferate de Tineri și Acceptate Tot Mai Ușor de Angajatori
Deși, la nivel general, doar 4% dintre joburile postate pe eJobs.ro sunt în regim remote, acest procent crește considerabil când vine vorba despre locurile de muncă part-time – ajungând la 18%. Această diferență reflectă o adaptare a angajatorilor la nevoile reale ale candidaților.
„Vedem tot mai clar că joburile part-time sunt utilizate de angajați ca o soluție complementară pentru a-și rotunji veniturile, și nu ca sursă principală de trai. Acest lucru determină angajatorii să ofere mai multă flexibilitate, inclusiv sub forma muncii remote”, adaugă Roxana Drăghici.
Domeniile cu Cele Mai Multe Oferte Remote Part-Time
Cele mai ofertante sectoare pentru joburi part-time remote sunt:
-
Advertising / Marketing / PR
-
Retail
-
Call-center / BPO
-
Imobiliare
-
Asigurări
-
Servicii financiare
Aceste domenii permit adesea activități ce pot fi realizate de la distanță, cu un volum flexibil de muncă, ceea ce le face ideale pentru colaborări part-time.
Candidații Preferă Remote-ul: 1 din 3 Aplicări Vizând Joburile Remote Part-Time
Interesul candidaților este vizibil și în datele de trafic. Dacă, în general, 14% din aplicări merg către joburi remote, pentru joburile part-time, acest procent se dublează, ajungând la 32%. Asta demonstrează apetitul crescut pentru flexibilitate și munca la distanță, în special în lunile de vară.
Salariile în Regim Part-Time: În Medie 3.000 Lei Net pe Lună
Conform Salario, comparatorul de salarii dezvoltat de eJobs, salariul mediu net pentru un job part-time la nivel național este de 3.000 de lei, în timp ce un job full-time are o medie salarială de 5.000 de lei. Diferența de venit este compensată, în multe cazuri, de flexibilitatea programului sau de posibilitatea cumulării mai multor colaborări.
Oferte Active pe Piață
La momentul redactării acestui material:
-
Pe eJobs.ro sunt disponibile aproximativ 23.000 de joburi, dintre care 800 în regim remote
-
Pe platforma iajobs.ro, lansată de eJobs pentru angajări rapide fără CV, sunt disponibile aproximativ 10.000 de joburi
Concluzie
Piața muncii din România reflectă tot mai mult tendințele globale legate de flexibilitate și muncă la distanță, în special în segmentul part-time. Pentru angajatori, acest trend înseamnă acces la un pool mai larg de candidați, iar pentru angajați – mai multe opțiuni de a-și echilibra viața personală cu obiectivele financiare.
Inteligența artificială transformă piața muncii: Ce meserii vor rezista în era automatizării?
Pe măsură ce inteligența artificială (AI) evoluează într-un ritm accelerat, ne confruntăm cu o întrebare esențială: care sunt locurile de muncă ce vor supraviețui valului de automatizare? Într-un context global în care tehnologia redefinește constant modul în care lucrăm, această întrebare devine tot mai urgentă.
În rubrica sa „Undercover Economist” din Financial Times, editorialistul Tim Harford reflectează asupra modului în care AI influențează piața muncii și ce înseamnă această schimbare pentru viitorul angajaților. Într-un peisaj profesional în continuă transformare, devine clar că puține meserii pot fi considerate cu adevărat “sigure”.
Grădinarul – un exemplu (aparent) sigur, dar nu imun
La prima vedere, meseria de grădinar pare una dintre cele mai greu de automatizat. Martin Wolf, reputat comentator economic al FT, sugera recent că grădinăritul este printre puținele ocupații ferite de revoluția tehnologică. Însă această iluzie de siguranță a fost rapid spulberată chiar de același ziar, care a publicat un articol despre grădini gestionate cu ajutorul inteligenței artificiale: sisteme automate de irigare, senzori care detectează dăunători, sperietori inteligente cu laser și roboți alimentați cu energie solară care plivesc buruienile.
Așadar, chiar și această profesie, aparent ferită de digitalizare, este afectată de inovație. Nu este vorba doar de înlocuire, ci de transformare profundă a felului în care se desfășoară activitatea.
AI-ul nu elimină meserii, ci le reconfigurează
O cheie importantă pentru înțelegerea impactului AI este diferențierea între „meserie” și „sarcini”. O meserie este un ansamblu complex de activități, dintre care unele sunt mai ușor de automatizat decât altele. Inteligența artificială tinde să preia sarcinile repetitive sau previzibile, nu întregul rol profesional.
Spre exemplu, un grădinar nu doar udă plante sau plivește buruieni. El comunică cu clienții, planifică și proiectează spații verzi, identifică boli ale plantelor și oferă soluții personalizate. Acestea sunt activități care implică empatie, judecată, intuiție și creativitate – domenii unde AI-ul rămâne limitat.
Istoria ne oferă lecții valoroase
Tim Harford oferă două exemple relevante din trecut pentru a ilustra diferențele de impact ale tehnologiei asupra meseriilor: contabilitatea și lucrul în depozite.
-
În cazul contabililor, apariția foilor de calcul electronice a înlocuit sarcinile repetitive de calcul și introducere de date. Însă acest lucru le-a permis profesioniștilor să se concentreze mai mult pe analiză, planificare fiscală și strategie financiară – activități cu valoare adăugată mai mare.
-
În schimb, în depozite, introducerea tehnologiei de tip „Jennifer” – un sistem audio care ghidează lucrătorii pas cu pas – a redus complexitatea muncii, transformând-o într-o serie de acțiuni mecanice. Astfel, valoarea angajatului a scăzut, odată cu posibilitățile sale de a aduce contribuții semnificative sau de a progresa profesional.
Prin urmare, contează ce parte a meseriei este automatizată. Dacă AI-ul preia sarcinile plictisitoare, munca devine mai interesantă și mai valoroasă. Dacă preia partea intelectuală sau creativă, locul de muncă poate deveni redundant sau neatractiv.
Cum ne pregătim pentru viitor?
Cercetătorii de la MIT, David Autor și Neil Thompson, avertizează că viitorul depinde de care componentă a meseriei tale este afectată: partea calificată sau partea necalificată. Automatizarea sarcinilor simple poate ridica nivelul general al muncii și al remunerației. În schimb, automatizarea sarcinilor complexe poate duce la scăderea valorii umane în ecuație.
În fața acestor provocări, adaptabilitatea devine o abilitate esențială. Angajații trebuie să învețe să colaboreze cu AI-ul, să-și dezvolte competențele digitale și să se specializeze în activități greu de replicat de o mașină: creativitate, empatie, gândire strategică, relaționare interpersonală. Inteligența artificială nu anunță sfârșitul meseriilor, ci începutul unei noi etape a muncii. Meseriile nu vor dispărea în masă, ci se vor reconfigura profund, într-un ritm care va favoriza pe cei care știu să se adapteze. Așadar, siguranța profesională nu va mai sta într-o diplomă sau într-o rutină bine învățată, ci în capacitatea continuă de a învăța, de a colabora cu tehnologia și de a rămâne relevant într-o lume în schimbare.
CITESTE SI:–>> România în fața unei crize a locurilor de muncă: Peste 450.000 de posturi pierdute într-un singur an
Piața muncii din România traversează o perioadă dificilă, marcată de un val amplu de concedieri și închideri de activități. În decurs de doar un an, economia românească a pierdut aproape jumătate de milion de locuri de muncă. Fenomenul are multiple cauze, iar efectele se resimt din ce în ce mai puternic, atât în mediul de afaceri, cât și în viețile angajaților afectați.
Unde s-au pierdut cele mai multe locuri de muncă?
Cel mai afectat sector este industria prelucrătoare, unde s-au desființat aproximativ 206.000 de posturi. Aceasta reflectă închiderea mai multor linii de producție și reducerea personalului din fabrici, inclusiv la companii de anvergură precum Dacia Mioveni, Continental și Haier Tech.
Nici agricultura nu a fost cruțată, pierzând peste 100.000 de locuri de muncă, în timp ce comerțul, transporturile și sectorul ospitalității au contribuit la rândul lor cu alte 56.800 de joburi dispărute.
În mod îngrijorător, chiar și domenii considerate stabile sau în expansiune – precum IT-ul și serviciile profesionale – încep să dea semne de stagnare sau ușoară contracție.
O scădere rapidă și constantă
Datele statistice arată o accelerare a pierderii locurilor de muncă: dacă la finalul anului 2024 industria românească număra peste 1,43 milioane de angajați, în primul trimestru din 2025 cifra a scăzut la 1,36 milioane. Acest declin rapid sugerează un context economic fragil și lipsit de predictibilitate.
Cauze: investiții scăzute și lipsa de încredere
Unul dintre principalele motive ale acestui recul este reducerea investițiilor. Incertitudinea fiscală, birocrația excesivă și lipsa unei viziuni economice coerente îi determină pe antreprenori să „calce frâna”.
Florin Duma, președintele Consiliului Național al IMM-urilor din România, subliniază gravitatea situației:
„Nu poți păstra angajați dacă nu ai ce să le oferi de făcut. Și nu investești într-un proiect care pleacă greșit de la început.”