România a pierdut 8 miliarde de euro din rezerva valutară în doar două zile, înaintea turului doi al prezidențialelor
România a pierdut aproximativ opt miliarde de euro din rezerva valutară într-un interval de numai două zile, în perioada premergătoare turului al doilea al alegerilor prezidențiale de anul trecut. Suma a fost utilizată pentru intervenții pe piața valutară, menite să tempereze o depreciere accentuată și rapidă a monedei naționale. Declarația a fost făcută joi de Eugen Rădulescu, consilier al guvernatorului Banca Națională a României (BNR), în cadrul unei conferințe economice.
Potrivit acestuia, presiunea asupra leului a atins cote neobișnuit de ridicate în zilele dinaintea scrutinului decisiv, iar banca centrală a fost nevoită să intervină ferm pentru a evita o destabilizare majoră a cursului de schimb.
„Pot spune ceea ce s-a întâmplat cu piaţa valutară în zilele dinaintea celui de-al doilea tur al alegerilor prezidenţiale, când piaţa valutară a luat foc. Am pierdut opt miliarde de euro din rezervă în două zile, prin intervenţii care să calmeze deprecierea extrem de puternică”, a explicat Eugen Rădulescu.
El a precizat că declarațiile sale sunt făcute în nume personal și nu reprezintă o poziție oficială a băncii centrale.
Intervenții pentru stabilizarea cursului
Contextul descris de oficialul BNR evidențiază sensibilitatea ridicată a piețelor financiare în perioade de incertitudine politică. În momentele tensionate dinaintea turului doi, investitorii au reacționat rapid la semnalele percepute drept risc sistemic, ceea ce a generat presiuni puternice asupra monedei naționale. Pentru a preveni o depreciere abruptă și efectele în lanț asupra economiei – creșterea costurilor de finanțare, scumpirea importurilor și accentuarea inflației – banca centrală a utilizat o parte semnificativă din rezerva valutară.
Rădulescu a subliniat însă că, odată ce factorul de risc care generase turbulențele a dispărut, situația s-a stabilizat relativ rapid. În lunile următoare, BNR a reușit să refacă integral suma utilizată, fără fluctuații majore ale cursului.
„Cauza pentru care se ajunsese acolo a dispărut și atunci, în următoarele două luni, am reușit să cumpărăm înapoi banii pe care i-am dat, fără să mai mișcăm cursul cine știe ce. Și asta a fost un lucru bun”, a afirmat consilierul guvernatorului.
Această evoluție indică faptul că intervențiile au avut un caracter temporar și tactic, fiind utilizate ca instrument de stabilizare într-un moment de volatilitate extremă.
Piețele financiare, extrem de sensibile la semnale
În intervenția sa, Eugen Rădulescu a insistat asupra unui aspect esențial al funcționării piețelor moderne: reacția rapidă și uneori disproporționată la semnale politice, juridice sau economice.
„Piețele sunt sensibile, reacționează la cel mai mic semnal. La orice mic cutremur pe care noi nu îl simțim, piețele reacționează, îl resimt și marchează în preț”, a explicat acesta.
Pentru a ilustra această sensibilitate, oficialul a oferit exemplul reacției piețelor la o decizie recentă a Curtea Constituțională a României privind respingerea contestației referitoare la pensiile magistraților.
„În momentul în care s-a anunțat că a fost respinsă de Curtea Constituțională contestația privind pensiile magistraților, piețele au reacționat imediat, îmbunătățind dobânzile pe care le plătește România”, a declarat Rădulescu.
În opinia sa, deși impactul bugetar al acestor pensii speciale este relativ redus la nivel macroeconomic – fiind vorba de câteva mii de beneficiari – semnalul transmis către investitori este cel care contează în mod decisiv.
„Vorbim de mii de pensii. Cam atâtea sunt pensiile speciale ale magistraților. La nivel macroeconomic, suma este inexistentă, dar contează ca semnal. Dacă vom continua pe aceeași cale, sigur vom avea rezultate dintre cele mai bune”, a adăugat acesta.
Avertisment privind riscurile fiscale
Dincolo de analiza punctuală a reacțiilor piețelor, consilierul guvernatorului BNR a lansat și un avertisment privind riscurile pe termen mediu, în special în contextul nivelului ridicat al datoriei publice și al deficitului bugetar.
El a subliniat că actuala poziționare fiscală a României lasă puțin spațiu pentru experimente politice sau schimbări bruște de direcție.
„Avem și reversul medaliei. Dacă ne sucim și ajungem la concluzia că ar fi mai bine cu o altă majoritate, la nivelul actual al datoriei publice și al deficitului, o asemenea aventură ne-ar îngropa”, a concluzionat Eugen Rădulescu.