La spital o tanara foarte frumoasa asteapta in hol, pe un pat rulant, sa fie condusa in sala de operatie. Este putin ingrijorata, cu atat mai mult cu cat orele se scurg si nimic nu se intampla.
Intr-un final, un tip imbracat in alb din cap pana-n picioare se apropie, ridica cearsaful care o acoperea si ii examineaza corpul, din cap pana-n picioare.
Dupa aceea pune cearsaful la loc si se indeparteaza putin pentru a discuta cu alte “halate albe”.
Un al doilea om din grupul celor imbracati in alb se apropie, ridica cearsaful si o examineaza, dupa care pelaca si cand un al treilea halat alb se apropie si ridica cearsaful pentru a o examina, femeia i se adreseaza ingrijorata:
– Am inteles ca e nevoie de mai multe examinari, dar pana la urma cand ma operati?
Omul in halat alb ridica din umeri:
– Habar n-am! Noi suntem aici sa vopsim holul.
România, lider la scumpiri în Uniunea Europeană: Inflația face ravagii, iar perspectivele rămân îngrijorătoare
Inflația continuă să reprezinte o provocare majoră pentru economiile europene, iar România se distinge, din păcate, prin cea mai ridicată rată a creșterii prețurilor din Uniunea Europeană. Potrivit celor mai recente date publicate de Eurostat, inflația anuală în UE a înregistrat o ușoară creștere în luna iunie 2025, ajungând la 2,3%, însă România se află în fruntea clasamentului, cu o inflație de 5,8%.
Această evoluție alarmantă este determinată în principal de scumpirea accentuată a produselor alimentare și a serviciilor, dar și de contextul economic și fiscal intern, marcat de incertitudini și schimbări de politică.
Inflația în UE: o creștere moderată, dar cu variații mari între state
La nivelul Uniunii Europene, rata inflației a crescut ușor în iunie, ajungând la 2,3% față de 2,2% în luna precedentă. În zona euro, inflația s-a situat la 2%, nivel care corespunde obiectivului pe termen mediu al Băncii Centrale Europene (BCE).
Totuși, în spatele acestor medii se ascund diferențe considerabile între statele membre. În timp ce unele țări, precum Cipru (0,5%) sau Franța (0,9%), reușesc să mențină inflația sub control, altele, printre care România, Estonia (5,2%), Slovacia și Ungaria (ambele cu 4,6%), se confruntă cu presiuni inflaționiste semnificative.
România – cea mai afectată economie din UE de creșterea prețurilor
Cu o inflație anuală de 5,8% în iunie 2025, România înregistrează cea mai mare rată din întreaga Uniune Europeană. Aceasta reprezintă o accelerare față de luna mai, când rata era de 5,4%, și indică o tendință constant ascendentă.
Structura inflației arată clar care sunt domeniile cele mai afectate:
-
Produse alimentare: +7,36%
-
Servicii: +7,05%
-
Bunuri nealimentare: +3,9%
Aceste date subliniază impactul direct asupra coșului zilnic al populației și indică o scădere a puterii de cumpărare, în special în rândul gospodăriilor cu venituri reduse.
Context european: factori diverși influențează inflația
În zona euro, cele mai mari contribuții la inflație au provenit din sectorul serviciilor (+1,51 puncte procentuale), urmate de alimente, băuturi alcoolice și tutun (+0,59 puncte). În schimb, energia a avut un efect deflaționist, prețurile în scădere reducând inflația cu 0,25 puncte procentuale.
Această dinamică reflectă complexitatea fenomenului inflaționist, influențat atât de factori globali (precum prețurile internaționale ale energiei și materiilor prime), cât și de politici fiscale și monetare naționale.
România – inflația lunară în creștere, perspective tot mai sumbre
Pe plan intern, datele publicate de Institutul Național de Statistică arată o majorare lunară a indicelui prețurilor de consum cu 0,45% în luna iunie. Inflația cumulată de la începutul anului 2025 a ajuns astfel la 3,1%.
Rata medie a inflației din ultimele 12 luni se menține la un nivel ridicat, de 5,1%, în timp ce, potrivit indicelui armonizat al prețurilor de consum (IAPC), inflația anuală este de 5,8%, iar media pe ultimele 12 luni se situează la 5,3%.
Presiuni suplimentare în a doua jumătate a anului
Banca Națională a României (BNR) avertizează că inflația va continua să crească în lunile următoare, în contextul unor modificări fiscale și eliminări de plafonări care vor avea un impact direct asupra prețurilor.
Printre factorii care vor influența negativ dinamica inflației se numără:
-
Eliminarea plafonului la prețul energiei electrice
-
Majorarea TVA-ului
-
Creșterea accizelor începând cu luna august 2025
În consecință, BNR a revizuit în luna mai prognoza de inflație pentru finalul anului 2025 de la 3,8% la 4,6%, însă noul val de scumpiri riscă să împingă această estimare și mai sus.
Concluzie: inflația – o amenințare reală pentru stabilitatea economică
Inflația ridicată din România afectează nu doar bugetele individuale, ci și economia în ansamblu. Creșterea accelerată a prețurilor determină o scădere a consumului, afectează investițiile și impune autorităților măsuri dificile de ajustare fiscală și monetară.
În acest context, este esențială o coordonare strânsă între politicile economice și o strategie clară de combatere a inflației, pentru a evita intrarea într-un cerc vicios al scumpirilor și al scăderii nivelului de trai.