România nu este pregătită pentru impozitarea progresivă. Eugen Rădulescu: „Rezultatul nu poate fi decât un dezastru”
România nu se află, în acest moment, în situația de a putea adopta un sistem de impozitare progresivă fără a risca dezechilibre majore în economie. Este concluzia la care ajunge Eugen Rădulescu, consilier al guvernatorului Băncii Naționale a României (BNR), care avertizează că o astfel de schimbare ar genera mai degrabă haos fiscal decât beneficii pentru bugetul de stat.
Într-un interviu acordat postului Antena 3 CNN, Rădulescu a analizat perspectivele fiscale ale României, măsurile de reducere a deficitului bugetar și dezbaterea tot mai intensă din jurul ideii de reintroducere a impozitării progresive. Concluzia sa este fermă: „România nu este pregătită, nici economic, nici administrativ, pentru un asemenea sistem”.
Impozitarea progresivă – o soluție aparent atractivă, dar cu riscuri reale
În contextul în care Guvernul caută soluții pentru a colecta mai multe venituri la buget, Eugen Rădulescu consideră că impozitul progresiv nu ar aduce rezultatele scontate. Dimpotrivă, acesta ar putea conduce la scăderea veniturilor și la o accentuare a dezechilibrelor economice.
„Noi suntem deja la o impozitare totală a muncii de aproximativ 42%, dacă adunăm impozitul pe venit cu contribuțiile sociale. În aceste condiții, ideea că reducând taxele pentru cei cu venituri mici și crescându-le pentru cei cu venituri mari s-ar putea obține mai multe încasări este pur și simplu iluzorie”, a declarat consilierul BNR.
El a reamintit experiența anului 2005, când România a trecut de la sistemul progresiv la cota unică de 16%. Deși, la prima vedere, reducerea cotei de impozitare părea să ducă la o scădere a veniturilor bugetare, rezultatul a fost exact invers: încasările au crescut semnificativ. Acest precedent, spune Rădulescu, ar trebui să fie o lecție importantă pentru factorii de decizie.
Cota unică – un mecanism eficient, dar incomplet aplicat
Oficialul BNR subliniază că sistemul de impozitare cu cotă unică a funcționat eficient atâta timp cât a fost aplicat în mod coerent. Problema, în opinia sa, nu este principiul cotei unice, ci excepțiile și diferențele create între diverse categorii de venituri.
„Atunci când s-a introdus cota unică în 2005, nu toate veniturile au fost tratate la fel. Veniturile din capital, de exemplu, au fost exceptate. Dacă am avea o cotă uniformă pentru toate formele de venit – salarii, câștiguri de capital, investiții –, sistemul ar fi echitabil și mai ușor de administrat. O cotă unică realistă, aplicabilă tuturor, s-ar situa între 12% și 14%”, a explicat Rădulescu.
Ideologia versus economia: o greșeală cu efecte grave
Un alt punct important al analizei făcute de consilierul BNR este legat de amestecul dintre deciziile economice și cele ideologice. În opinia lui Rădulescu, discuția despre impozitarea progresivă a fost adesea politizată, fiind prezentată ca o măsură „echitabilă” social, fără a fi analizate consecințele economice reale.
„În momentul în care încurcăm ideologia cu economia, rezultatul nu poate fi decât un dezastru. Nu este o problemă de stânga sau de dreapta, ci una de logică economică. Impozitarea progresivă poate părea justă dintr-o perspectivă socială, dar în practică riscă să descurajeze munca și investițiile”, a declarat acesta.
Rădulescu atrage atenția că România ar trebui să se concentreze nu pe schimbarea sistemului fiscal, ci pe îmbunătățirea colectării taxelor deja existente. În prezent, veniturile din impozitul pe venit reprezintă doar puțin peste 2% din PIB, o cifră mult sub potențialul real al economiei.
Probleme administrative și lipsa infrastructurii digitale
Pe lângă argumentele economice, Rădulescu atrage atenția asupra unui obstacol practic major: lipsa infrastructurii administrative și informatice necesare implementării unui sistem de impozitare progresivă.
„Noi nu avem încă un sistem electronic complet care să centralizeze toate veniturile unei persoane. Fără o bază de date integrată și actualizată, o astfel de reformă s-ar transforma într-un haos birocratic. În prezent, România funcționează încă pe un model de tip ‘dosar cu șină’. Introducerea impozitării progresive în aceste condiții ar bloca sistemul și ar lovi exact în cei care muncesc cinstit”, a avertizat oficialul BNR.
El a remarcat și faptul că tendința de a promova impozitarea progresivă nu este specifică doar României: ideea a început să prindă contur și la nivelul Uniunii Europene și al Fondului Monetar Internațional. Totuși, aplicarea ei într-un context administrativ nepregătit, cum este cel românesc, ar produce efecte contrare scopului declarat.
Concluzie: Prioritatea României trebuie să fie colectarea eficientă, nu schimbarea sistemului
Eugen Rădulescu consideră că dezbaterea despre impozitarea progresivă este, în prezent, mai degrabă teoretică. În realitate, România are nevoie de măsuri concrete pentru a crește gradul de colectare și pentru a combate evaziunea fiscală, nu de o reformă structurală care ar genera confuzie și instabilitate.
„În loc să ne complicăm cu schimbări de sistem, ar trebui să ne asigurăm că sistemul actual funcționează corect. Avem nevoie de digitalizare, transparență și disciplină fiscală, nu de experimente ideologice. România nu este pregătită pentru impozitarea progresivă – nici economic, nici tehnologic. Dacă vom forța lucrurile, rezultatul nu poate fi decât un dezastru”, a concluzionat consilierul guvernatorului BNR.