România, paradoxul gazelor „ieftine”: printre cele mai scumpe din UE când contează cu adevărat
Consumatorul român plătește puțin în euro, dar enorm din propriul buzunar
La prima vedere, facturile la gaze din România par „suportabile”. În realitate, însă, românii se află în fața unuia dintre cele mai dure adevăruri energetice din Uniunea Europeană: gazele naturale sunt printre cele mai scumpe din UE atunci când prețul este raportat la puterea reală de cumpărare.
Aceasta este concluzia tranșantă a unei analize realizate de Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă (AEI), care demontează una dintre cele mai persistente iluzii din spațiul public: aceea că România ar beneficia de gaze „ieftine”.
Gazele „ieftine” care golesc buzunarele
România apare în topul statelor membre UE cu cele mai ridicate costuri reale ale gazelor naturale, în pofida tarifelor nominale exprimate în euro, aparent moderate.
„România are printre cele mai mari costuri pe toate componentele prețului gazelor naturale raportate la kilometru de rețea, volume transportate și puterea de cumpărare a oamenilor. În dezbaterea publică, comparațiile se opresc aproape întotdeauna la nivel nominal. Este o abordare comodă, dar profund înșelătoare. Pentru că prețul real al energiei nu se măsoară în euro, ci în efortul economic al oamenilor”, explică Dumitru Chisăliță.
Atunci când datele sunt ajustate la paritatea puterii de cumpărare (PPP), ierarhiile europene se răstoarnă spectaculos. Europa de Est nu mai apare „ieftină”, ci disproporționat de scumpă raportat la veniturile populației.
Gazul-marfă, punctul zero al problemei
Analiza pornește de la componenta considerată „cea mai curată”: prețul gazului-marfă, fără taxe, accize sau tarife de rețea.
În Europa de Vest, acest preț ajustat la PPP se grupează strâns între 0,03 și 0,035 euro/kWh. Germania, Olanda, Franța, Austria și statele nordice se află toate în acest interval, cu variații minime și o stabilitate relativă.
În schimb, în Europa de Est și Sud-Est, valorile aproape se dublează.
România ajunge la aproximativ 0,055 euro/kWh (PPP), una dintre cele mai ridicate valori din Uniunea Europeană.
De ce plătește Estul mai mult
Potrivit lui Chisăliță, problema nu este specula, ci structura economică:
-
Venituri mai mici ale populației
-
Putere de negociere redusă și piețe fragmentate
-
Volume mici raportate la capacități mari
-
Dependență structurală de înmagazinare pentru securitate energetică
„Același preț exprimat în euro apasă mult mai greu asupra consumatorului est-european”, avertizează specialistul.
Transport, distribuție, stocare: România, campioană la costuri reale
La transportul gazelor naturale, România atinge un indice de 135 (ajustat PPP), cel mai mare din eșantionul analizat.
Explicația nu este un tarif mare în euro, ci infrastructura supradimensionată și slab utilizată, combinată cu venituri mici.
La distribuție, situația este și mai gravă: indice 145, cel mai ridicat din UE.