Care sunt orașele cu aer toxic și cum ne comparăm cu bulgarii, cehii și spaniolii
România se numără printre țările cu cea mai mare poluare a aerului din UE și statul a fost și chemat în judecată la nivel european pentru o serie de încălcări ale legislației de mediu. S-au făcut și progrese, însă mult mai multe avem pe listă. Care sunt cele mai poluate orașe de la noi? Ce particule ne fac cel mai mult rău? Cum se descurcă alte țări?
Acest articol a fost realizat în cadrul proiectului european PULSE de către Vlad Barză (HotNews.ro), Krassen Nikolov (Mediapool.bg, Bulgaria), Matěj Moravanský (Deník Referendum, Cehia) și Ana Somavilla (El Confidencial, Spania).
România, o țară cu aer toxic la orașe
România este în mod constant încadrată în topul țărilor UE cu cel mai poluat aer, iar orașele Iași, București și Ploiești sunt printre cele mai poluate orașe europene. România se află de ani buni și în „vizorul” Comisiei Europene, pentru neîndeplinirea mai multor angajamente pe probleme de mediu.
Iată două dintre exemplele recente:
În decembrie 2021, Comisia Europeană a trimis România în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene pentru nerespectarea legislației UE privind aerul curat și emisiile industriale.
României i se reproșau două lucruri:
– Nu a asigurat funcționarea a trei instalații industriale cu deținerea unei autorizații valabile în temeiul Directivei privind emisiile industriale (Directiva 2010/75/UE) pentru a preveni sau a reduce poluarea.
– Nu și-a adoptat primul program național de control al poluării atmosferice în temeiul Directivei (UE) 2016/2284 privind reducerea emisiilor naționale de anumiți poluanți atmosferici („Directiva PNE”).
Pe 14 noiembrie 2024, Comisia Europeană anunța că decide să trimită România și Bulgaria în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene ca urmare a faptului că nu au colectat și epurat în mod corespunzător apele uzate urbane.
„În România, 150 de mari aglomerări urbane (care au peste 10 000 de locuitori) nu îndeplinesc cerințele prevăzute în directivă referitoare la sistemele de colectare. În 154 de aglomerări, apele uzate urbane care intră în sistemele de colectare nu sunt epurate în mod corespunzător. Iar în 155 de mari aglomerări, România nu asigură o epurare mai riguroasă înainte de a evacua apele uzate în zone sensibile. Toate aceste aglomerări ar fi trebuit să se conformeze până la 31 decembrie 2015”, spunea Comisia.
Nu este o problemă nouă. Comisia trimisese României o scrisoare de punere în întârziere în iunie 2018, urmată de o scrisoare suplimentară de punere în întârziere în octombrie 2020 și de un aviz motivat în februarie 2022.
Un mic studiu de caz – Ploiești
Orașul Ploiești a fost în mod constant foarte sus în topul celor mai poluate orașe din țară, iar locuitorii simt foarte des, atât ziua, cât și noaptea, mirosuri înțepătoare ce persistă ore întregi. În ciuda acestui lucru evident pentru cei 180.000 de locuitori, autoritățile de mediu susțin, în cele mai multe cazuri, că la stațiile de măsurare nu sunt înregistrate depășiri la principalii indicatori.
Cele mai poluate orașe românești și comparația cu Europa
Datele Agenției Europene de Mediu privind concentrația medie anuală de particule fine (PM2.5), indică faptul că, la nivel național, orașele Iași și Ploiești stau cel mai rău, urmate de București și Cluj. La polul opus, Galați avea concentrația cea mai mică de particule fine.
La nivelul UE, două orașe din Suedia au aerul cel mai curat, Uppsala și Umea, iar cel mai rău stau două localități unde concentrația este de peste șase ori mai mare decât în localitățile cu aer super-curat din clasament.
Orașele din UE cu cel mai rău aer sunt Slavonski Brod (Croația) și Nowy Sacz (Polonia). Foarte rău stau trei orașe italiene: Cremona, Vicenza și Padova.
Precum în alte țări din estul și centrul Europei, și în România nivelul poluării a scăzut într-o serie de mici orașe care până în anii 90 găzduiau uzine din industria grea, combinate și fabrici mari care, fie s-au închis, fie și-au redus activitatea, fie sunt încă importante, dar au investit în tehnologii de reducere a emisiilor.
Bucureștiul este printre cele mai poluate capitale europene, fiind depășit la concentrația medie anuală de particule fine (PM2.5) de Sarajevo, Skopje, Belgrad, Atena și Tirana, arată datele statista.com.
Un studiu îngrijorător privind poluarea din Europa
În toamna lui 2023, The Guardian publica o investigație de mediu în care includea și țări non-UE, iar concluzia era că 98% dintre europeni respiră aer puternic poluat, care le afectează sănătatea.
Investigația se baza pe date colectate de la peste 1.400 de stații de măsurare, date compilate de cercetători din Utrecht, Olanda. Concluzia era că suntem în fața unei „crize sanitare serioase” din cauză că aproape toți locuitorii de pe continent respiră aer cu nivel ridicat de poluanți.
Țara europeană cu cel mai poluat aer este Macedonia de Nord, iar regiunea de pe continent care stă cel mai rău este Europa de Est. În topul țărilor, Serbia se plasează în apropierea Macedoniei de Nord, alături de România și Albania. Indicatorul luat în calcul era tot legat de particulele fine. O mențiune specială se face pentru regiunea râului Po din Italia și pentru alte zone de nordul acestei țări, unde concentrația de particule dăunătoare era de câteva ori peste nivelul considerat sigur de către OMS.
Poluarea este o mare problemă (și) iarna, fiindcă la temperaturi scăzute, poluanţii se dispersează mai lent şi, în plus, calitatea aerului este afectată de emisiile poluante rezultate în urma încălzirii locuinţelor.
Garda Națională de Mediu anunța pe 13 decembrie că a dat amenzi de peste 1,1 milioane de lei, în urma unui control privind calitatea aerului în Bucureşti şi Ilfov, scria News.ro. Odată cu intrarea în sezonul rece, principalii indicatori ai calităţii aerului din Bucureşti şi împrejurimi au înregistrat depăşiri ale valorilor limită admise, înregistrate de staţiile din reţeaua RNMCA.
Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului (ANPM) anunța pe 21 noiembrie că va face, până la finalul anului, măsurători în cele mai poluate zone din ţară cu ajutorul a 25 de autolaboratoare. Acestea monitorizează calitatea aerului în zonele de trafic intens, din apropierea principalelor intrări în marile oraşe, în zona depozitelor de deşeuri, precum şi în zonele industriale reclamate ca fiind poluante, scria News.ro.
