Valul de revoltă a cuprins internetul încă din primele zile ale anului, după ce românii au văzut cât trebuie să plătească pentru locuințe și autoturisme în 2026.
Noile valori fiscale, stabilite prin reforma adoptată de Guvern la finalul anului trecut, au transformat mii de utilizatori de Facebook și X într-un veritabil cor de acuzatori ai statului. Cei mai mulți vorbesc despre creșteri pe care le numesc “absurde”, “nejustificate” sau chiar “mai mari decât în Germania”.
Portalul nu merge, apoi izbucnește scandalul
Totul a pornit de la blocajele portalului Ghișeul.ro, care nu a putut procesa încărcarea simultană a milioanelor de conturi. Oamenii au crezut inițial că problema tehnică îi împiedică să vadă taxele reale, dar odată ce sistemul a revenit funcțional, dezamăgirea s-a transformat instant în furie.
Primele reacții: “Cum e posibil?”, “Ne luați de proști”, “Mai mult decât în Occident!”, se vede în sute de comentarii. În doar câteva ore, grupuri locale și naționale au devenit adevărate panouri digitale ale nemulțumirii.
Câte puțin și câte enorm
Dacă unii contribuabili au observat scăderi timide — în special proprietarii de mașini cu motoare sub 2.0 litri — marea majoritate a raportat creșteri puternice, inclusiv dublări și triplări. Economiștii atrag atenția că statul nu s-a limitat doar la ajustări tehnice, ci a schimbat filosofia fiscală: taxarea mai agresivă a bunurilor considerate “valoroase” sau “poluante”.
Profesorul de economie Bogdan Glăvan a folosit expresii dure, acuzând Guvernul de “terorism fiscal”. Acesta a comparat taxele auto din România cu cele din Germania și a descoperit situații în care impozitele locale sunt mai mari decât într-o țară cu venituri duble.
Exemplele care au înfuriat internetul
Glăvan a publicat o listă de comparații pentru autoturisme considerate obișnuite pentru clasa de mijloc:
-
BMW 530d, 3000 cmc, 2018: România 444 euro – Germania 379 euro
-
Mazda CX-5, 2500 cmc, 2019: România 198 euro – identic cu Germania
-
Ford Kuga hybrid, 2025: România 194 euro – Germania 134 euro
-
Toyota RAV4 2500 cmc, 2025: România 194 euro – Germania 127 euro
-
Toyota RAV4 PHEV, 2025: România 135 euro – Germania 44 euro
Economistul a subliniat că vorbim despre mașini obișnuite, nu despre vehicule de lux, și că impozitele par calculate arbitrar, fără legătură cu valoarea reală a vehiculului, consumul sau vechimea.
Discriminare fiscală între mașini aproape identice?
Una dintre cele mai discutate situații privește diferențele uriașe dintre modele similare.
Exemplu citat masiv:
- Renault Rafale PHEV, 4×4, 300 CP, preț ~54.000 euro — impozit: 68 lei
- Toyota RAV4 PHEV, 4×4, putere similară, preț ușor mai mic — impozit: 700 lei
Principala explicație: Renault folosește un motor termic mic, de 1.2 litri — iar formula de calcul mizează în continuare pe cilindree, nu doar pe poluare.
Hibridele, de la privilegiate la penalizate
Un alt punct sensibil îl reprezintă dispariția reducerilor pentru mașinile electrice și hibride, care până acum beneficiau de o scutire de până la 95%. Pentru mulți proprietari, eliminarea bonusului a dus la creșteri de 10 ori sau mai mult.
Fostul șef ANAF, Sebastian Bodu, a scris că impozitul pentru mașina sa hibridă a crescut cu 2.443%. Zeci de internauți au raportat salturi similare.
Un alt utilizator întreabă: “Cum să crești o taxă cu 1500% dintr-un foc?”.
De la costuri zero, la costuri prohibitive
Economistul Cristian Păun a relatat un caz personal: impozitul pentru hibridul său a sărit de la 64 lei la aproape 800 lei. Acesta adaugă și alte costuri obligatorii:
- Loc de parcare în București: 600–700 lei/an
- RCA: 1.200–1.500 lei/an
- Revizii pentru hibride: adesea mai scumpe
Toate acestea transformă deținerea unei mașini într-o cheltuială considerabilă, contrazicând mesajele de până acum privind încurajarea mobilității “verzi”.
“Am plătit deja o dată și acum mai vreți încă o taxă?”
Mai mulți utilizatori au raportat recalculări ale impozitelor după prima generare.
Unii susțin că au plătit dimineața o sumă, iar seara au descoperit că datorează mai mult, fără nicio explicație clară. “Măcar spuneți cât plătim înainte să ne luați banii”, comentează un utilizator.
Locuințele, de la măriri moderate la dublări
În sectorul imobiliar, creșterea se datorează:
-
Majorării valorii impozabile/metru pătrat
-
1.492 lei mp în 2025
-
2.677 lei mp în 2026
-
-
Creșterii cotei aplicate, stabilite de primării (0,08% – 0,2%)
Guvernul argumentează că România colectează printre cele mai mici venituri locale din Europa și că sistemul trebuie modernizat.
Cu toate acestea, pe teren lucrurile arată diferit. Pe grupurile de cartier, oamenii raportează creșteri de 2–2,5 ori:
- 45,8 mp: 183 lei → 430 lei
- 75,5 mp: 291 lei → 779 lei
Raport european: puțin pe hârtie, mult pentru buzunar
Oficial, România rămâne una dintre cele mai ieftine țări din UE la taxe locale:
- Media anuală pe locuințe: ~93 euro
- Media UE: ~710 euro
- Franța: mii de euro în unele orașe
Ponderea impozitelor pe proprietate în PIB:
- România: 0,5%
- Media UE: 1,9%
- Franța: 3,7%
- Polonia: 1,4%
- Ungaria: 0,8%
Și totuși, românilor li se pare că plătesc mai mult decât pot duce, într-o țară cu salarii mici și costuri în creștere.
Concluzie: mai mult decât o taxă — un șoc social
Noile impozite au provocat o reacție rar întâlnită în spațiul public:
o combinație de neîncredere, furie și dezamăgire.
Pentru mulți români, problema nu este doar suma, ci:
- lipsa predictibilității
- comunicarea slabă a autorităților
- dispariția unor facilități acordate cu doar câțiva ani în urmă
- percepția că “statul schimbă regulile în timpul jocului”