Romgaz își face intrarea pe piața energetică din Republica Moldova: gaze mai scumpe decât în România, dar cu un potențial de 30% din consum

Compania de stat Romgaz se pregătește să își extindă operațiunile peste Prut prin înființarea unei subsidiare care ar putea acoperi până la o treime din necesarul anual de gaze al Republicii Moldova. Deși prețurile vor fi mai ridicate decât cele din România, strategia vine pe fondul unor diferențe de piață și al perspectivei de creștere a producției interne, odată cu lansarea proiectului Neptun Deep din Marea Neagră.

O nouă piață pentru gazul românesc

Romgaz, cel mai mare producător de gaze naturale din România, intenționează să își extindă activitatea în Republica Moldova prin crearea unei subsidiare de trading. Potrivit estimărilor preliminare, compania ar putea furniza între 20% și 30% din gazele consumate anual de statul vecin.

În prezent, Republica Moldova este dependentă aproape în totalitate de importurile de gaze, ceea ce face ca intrarea unui jucător regional să aibă un impact semnificativ asupra securității energetice a țării.

Estimări: un miliard de metri cubi pe an

Directorul general al Romgaz, Răzvan Popescu, a explicat că analiza de piață indică un potențial maxim de un miliard de metri cubi anual, echivalent cu întregul consum moldovenesc. În acest context, subsidiara ar putea acoperi cel puțin un sfert din necesarul național de gaze.

„Din estimările pe care le-am făcut în vederea deschiderii noii subsidiare din Republica Moldova, există un potențial maxim de 1 miliard de metri cubi (consumul total al țării vecine – n.r.), însă am putea avea 20%-30% din gazele importate de statul moldovenesc”, a declarat Popescu.

De ce vor fi gazele mai scumpe peste Prut

Romgaz intenționează să comercializeze gazele naturale în Republica Moldova la un preț superior celui practicat pe piața internă. Diferența se explică prin cadrul de reglementare din România: până în martie 2026, compania este obligată să livreze pentru consumatorii casnici și centralele electrotermice gaze la un preț plafonat de 120 lei/MWh.

În schimb, piața moldovenească nu are astfel de restricții, ceea ce creează oportunitatea de a valorifica gazele la un preț de piață, chiar și după deducerea costurilor de transport transfrontalier.

Un document intern al companiei arată clar logica economică: diferența dintre prețurile celor două piețe „oferă oportunitatea valorificării gazelor naturale în Republica Moldova la un preț mai mare decât cel din România”.

Neptun Deep – motorul viitoarei producții

Planurile de extindere ale Romgaz sunt susținute de perspectiva creșterii producției interne. Proiectul Neptun Deep, derulat în parteneriat cu OMV Petrom, urmează să aducă primele gaze din Marea Neagră începând cu anul 2027.

Atât Romgaz, cât și OMV Petrom dețin câte 50% din concesiunea offshore, iar producția estimată ar urma să reducă dependența României de importuri și să consolideze poziția țării ca furnizor regional.

Concurența: Energocom bate palma cu OMV Petrom

Între timp, compania moldovenească de stat Energocom SA a semnat primul contract de achiziție pe termen lung cu OMV Petrom, vizând tot gazele din Neptun Deep. Acordul marchează o diversificare a surselor de aprovizionare pentru Republica Moldova, care încearcă să își reducă dependența tradițională de importurile din est.

Astfel, piața moldovenească devine teren de competiție între marii furnizori români, cu perspective de preț mai ridicate, dar și cu garanția unui partener energetic stabil.

Concluzie: Moldova, piață strategică pentru gazul românesc

Prin planurile de extindere, Romgaz își consolidează rolul de lider regional și își deschide accesul la o piață emergentă, aflată într-un proces accelerat de diversificare energetică. Deși consumatorii moldoveni vor plăti mai mult decât cei români, avantajul constă în asigurarea unor surse sigure de aprovizionare și reducerea vulnerabilității față de piața externă.

Pentru Romgaz, pariul pe Republica Moldova este doar începutul: odată cu exploatarea Neptun Deep, compania va avea resurse suficiente pentru a-și consolida statutul de furnizor regional de prim rang.

CITESTE SI:–>> CEISD respinge preluarea E.ON Energie România de către MVM Energy Ungaria. Decizia finală aparține CSAT

Comisia pentru Examinarea Investiţiilor Străine Directe (CEISD) a informat Consiliul Suprem de Apărare a Ţării (CSAT) că nu a aprobat achiziţia pachetului de 68,18% din E.ON Energie România S.A. şi 97,92% din E.ON Asist Complet S.A. de către compania ungară MVM Energy.

Tranzacţia, notificată prin intermediul vehiculului investiţional Sonnet Romania Holding S.A., a fost supusă unei analize detaliate conform OUG nr. 46/2022. Procedura a fost declanşată pe 14 februarie 2025, iar verificările au vizat atât profilul investitorului, cât şi implicaţiile asupra infrastructurii critice şi securităţii energetice a României. În urma evaluării, CEISD a recomandat CSAT să nu avizeze operaţiunea.

Secretariatul General al Guvernului a subliniat că decizia finală revine CSAT, iar avizul acestuia este obligatoriu şi trebuie emis în termen de 90 de zile de la sesizare.

E.ON Energie România

E.ON România coordonează activităţile grupului german E.ON pe piaţa locală, fiind prezentă de 16 ani. Principalele companii sunt Delgaz Grid (distribuție) și E.ON Energie România (furnizare), care deservesc circa 3,4 milioane de clienţi. Reţeaua operată cuprinde 23.300 km de conducte de gaze și 82.300 km de reţea electrică.
De la intrarea pe piaţă, E.ON a investit peste 2,1 miliarde de euro în modernizarea reţelelor, iar contribuțiile la bugetul public au depăşit 3 miliarde de euro.

MVM Energy

MVM Group (Magyar Villamos Művek), companie de stat din Ungaria, este unul dintre principalii jucători din Europa Centrală şi de Est în domeniul energiei. Grupul are monopol pe producţia, distribuţia şi furnizarea de electricitate în Ungaria şi joacă un rol strategic în securitatea energetică a ţării.
Portofoliul său include centrale nucleare, pe gaz şi regenerabile, iar până în 2035 MVM își propune să îşi dubleze capacitatea de producţie prin investiţii în energie verde, nucleară şi gaze naturale.