Scăderea stocurilor de gaze din Uniunea Europeană: semnal de alarmă înaintea iernii. România, o excepție notabilă într-un context tensionat

Context general: Europa energetică intră în iarnă cu rezerve diminuate

Datele publicate de platforma AGSI (Aggregated Gas Storage Inventory) a Gas Infrastructure Europe (GIE) indică o tendință clară și îngrijorătoare: stocurile de gaze ale Uniunii Europene sunt considerabil mai reduse comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. La 24 noiembrie 2025, depozitele de gaze din UE totalizau 892,39 TWh, ceea ce reprezintă un grad de umplere de 78,14%. Prin comparație, la 24 noiembrie 2024, nivelul era semnificativ mai ridicat, de 1.006,58 TWh, cu un grad de umplere de 87,70%.

Diferența de peste 114 TWh echivalează cu consumul total de gaze al unor state medii din UE pe durata unei luni de iarnă. Practic, Uniunea Europeană pornește în sezonul rece cu un deficit de aproximativ 11,3% față de anul precedent, ceea ce reflectă atât o iarnă 2024-2025 mai solicitantă din punct de vedere energetic, cât și un ritm mai lent de reumplere a depozitelor în lunile de vară.

Această scădere survine într-un context geopolitic fragil, marcat de volatilitate pe piețele energetice, reducerea fluxurilor tradiționale din est și o competiție globală accentuată pentru gaz natural lichefiat (GNL), în special cu piețele asiatice.

Germania – barometrul energetic al Europei, în scădere abruptă

Germania, cel mai mare consumator și operator de stocare a gazelor din Uniunea Europeană, înregistrează una dintre cele mai mari scăderi absolute și procentuale. La 24 noiembrie 2025, rezervele sale se situau la 175,75 TWh, față de 232,56 TWh în 2024, ceea ce înseamnă o pierdere de aproape 57 TWh într-un an.

Gradul de umplere al depozitelor germane a coborât de la 92,47% la 69,98%, o diferență de peste 22 de puncte procentuale, într-un moment critic al anului. Această evoluție reflectă creșterea dependenței de importurile de GNL, reorganizarea infrastructurii după renunțarea la gazul rusesc și o cerere internă ridicată, generată de industrie și sectorul rezidențial.

Comparativ, media UE de 78,14% este susținută artificial de state cu performanțe mai bune, fără de care imaginea generală ar fi și mai sumbră.

Scăderi generalizate în Europa Centrală și Occidentală

Tendința de diminuare a stocurilor nu este limitată la Germania. Mai multe state cheie înregistrează reduceri semnificative:

• Olanda: de la 109,99 TWh la 97,79 TWh;

• Ungaria: de la 56,58 TWh la 45,59 TWh;

• Austria: de la 91,81 TWh la 80,48 TWh;

• Spania: de la 34,05 TWh la 29,95 TWh.

În majoritatea acestor cazuri, scăderea procentuală depășește 10 puncte, ceea ce indică o presiune structurală asupra echilibrului cerere-ofertă. De exemplu, Ungaria a pierdut aproximativ 19% din rezervele sale față de anul precedent, într-un moment în care importurile regionale sunt tot mai incerte.

În termeni economici, aceste scăderi se pot traduce prin creșteri de prețuri pe piețele spot, volatilitate crescută și nevoia unor intervenții administrative, inclusiv plafonări sau scheme de sprijin pentru consumatorii vulnerabili.

România – performanță atipică într-un peisaj dominat de declin

În contrast cu majoritatea statelor membre, România se remarcă printr-o evoluție pozitivă a stocurilor de gaze. La 24 noiembrie 2025, depozitele românești însumau 31,56 TWh, comparativ cu 30,27 TWh în 2024. Gradul de umplere a crescut de la 89,39% la 93,21%, plasând România printre liderii europeni în materie de utilizare eficientă a capacităților de stocare.

Această performanță poate fi explicată printr-o combinație de factori:

• creșterea producției interne;
• politici proactive de stocare impuse de reglementator;
• diversificarea surselor de aprovizionare;
• consum mai bine calibrat în sectorul industrial.

România devine astfel un exemplu de stabilitate relativă într-un peisaj energetic marcat de incertitudine, iar această poziționare îi oferă un avantaj strategic în negocierile regionale și în securitatea energetică națională.

O situație relativ favorabilă se observă și în Franța, unde, deși volumul absolut a scăzut ușor, gradul de umplere a crescut la 87,27%, semnalând o mai bună gestionare a capacităților disponibile.

Implicații economice și sociale pentru sezonul rece

Nivelurile mai reduse ale stocurilor europene pot avea consecințe multiple în lunile de iarnă:

• creșterea prețurilor pentru consumatorii casnici și industriali;

• presiuni asupra bugetelor statelor pentru compensarea facturilor;

• risc sporit de volatilitate în caz de temperaturi extreme;

• posibile restricții temporare pentru marii consumatori industriali.

Conform estimărilor unor analiști energetici, fiecare reducere de 10% a gradului de umplere la începutul iernii poate genera o creștere a prețului gazului cu 15–25% în perioadele de vârf de consum.

AGSI – instrumentul de referință al transparenței energetice europene

Platforma AGSI, administrată de GIE, acoperă 100% din capacitatea tehnică de stocare a gazelor din Uniunea Europeană și reprezintă principalul reper utilizat de autorități, companii energetice și investitori. Datele sunt actualizate zilnic și oferă o imagine clară asupra nivelului de pregătire al continentului pentru sezonul rece.

Această transparență contribuie la anticiparea riscurilor și la fundamentarea politicilor publice, însă nu poate compensa lipsa reală de volume atunci când cererea depășește capacitatea de aprovizionare.

Concluzie: o iarnă sub semnul prudenței și al diferențelor regionale

Imaginea de ansamblu arată o Europă care intră în iarnă mai vulnerabilă decât în 2024, cu stocuri mai scăzute și cu un echilibru fragil între necesar și disponibilitate. În acest context, România se evidențiază drept un caz pozitiv, demonstrând că politica energetică coerentă și investițiile în infrastructură pot genera stabilitate chiar și într-un climat regional tensionat.

Diferențele între statele membre vor influența nu doar prețurile, ci și solidaritatea energetică europeană, transformând stocurile de gaze nu doar într-o resursă fizică, ci într-un instrument strategic de putere și siguranță națională.