Se anunță creșteri semnificative de taxe și impozite după alegeri. Se discută
despre introducerea cotei progresive de impozitare sau majorarea TVA la 21%. Taxele pe proprietate, impozitul pe venit și cel pe dividend vor crește, conform surselor din Guvern.Guvernul României, aflat sub presiunea Comisiei Europene din cauza deficitelor bugetare tot mai mari, a promis că va adopta o serie de măsuri fiscale dure. Conform informațiilor obținute de Economica din surse apropiate discuțiilor oficiale, autoritățile române au bătut deja în cuie câteva schimbări majore: creșterea impozitului pe venit de la 16% la 20%, majorarea impozitului pe dividende de la 8% la 10%, o creștere semnificativă a taxelor locale pe proprietăți (terenuri, clădiri și autoturisme) și o reducere drastică a plafonului de încadrare pentru regimul fiscal aplicabil microîntreprinderilor – de la 500.000 de euro la doar 88.500 de euro.
Începând cu anul 2025, România va renunța cel mai probabil la actuala cotă unică de impozitare, urmând să adopte sistemul cotei progresive. Aceasta ar presupune impozitarea diferențiată în funcție de nivelul veniturilor, cu praguri multiple de taxare. Totuși, o altă variantă aflată pe masa negocierilor este majorarea TVA de la 19% la 21%. Această propunere a fost deja prezentată partenerilor europeni și Fondului Monetar Internațional în cadrul unor discuții confidențiale. Decizia finală nu a fost anunțată oficial, însă sursele citate afirmă că, din aprilie 2025, una dintre cele două măsuri va deveni realitate.
Cea mai probabilă opțiune este implementarea impozitului progresiv, în contextul în care Banca Națională a României și guvernatorul Mugur Isărescu s-au exprimat împotriva creșterii TVA, avertizând că un asemenea pas ar avea un impact direct și dur asupra inflației, deja ridicate.
În plus față de modificările menționate, și proprietarii de microîntreprinderi vor fi afectați sever: plafonul maxim de venit pentru a beneficia de regimul fiscal favorabil va scădea de aproape șase ori, ceea ce va obliga mulți antreprenori să treacă la regimul de impozitare pe profit, unde cota de 16% pe profit înlocuiește impozitul de 3% pe cifra de afaceri. Totodată, primăriile vor primi alocări bugetare reduse, fiind astfel forțate să își suplimenteze veniturile proprii prin creșterea impozitelor locale.
Situație financiară extrem de gravă: deficit bugetar record în 2024 și o nevoie uriașă de împrumuturi
România se confruntă de patru ani consecutiv cu procedura de deficit excesiv, întrucât depășește constant limita de 3% din PIB stabilită prin regulamentele europene. În 2024, situația financiară a devenit critică: guvernul estimează un deficit bugetar de aproximativ 8% din PIB, ceea ce implică un necesar de finanțare externă de peste 240 de miliarde de lei. Datele oficiale de la sfârșitul lunii septembrie indică deja un deficit de 5,45% din PIB, urmând ca în ultimele luni ale anului, în special în decembrie, presiunea asupra bugetului să crească și mai mult.
În acest context, Guvernul României s-a angajat ferm în fața Comisiei Europene că va adopta măsurile dure necesare pentru redresarea fiscală, însă a decis să le implementeze abia după încheierea ciclului electoral, pentru a evita pierderi politice majore. Primele măsuri de ajustare sunt programate pentru luna aprilie 2025.
Guvernatorul Băncii Naționale a României, Mugur Isărescu, a avut un discurs extrem de ferm și clar privind situația economică a țării. El a avertizat că urmează o perioadă de corecție fiscal-bugetară severă, avertizând că ajustările nu vor putea fi evitate și că ele se vor reflecta atât în bugetul intern, cât și în deficitul extern al țării.
„Știm că va urma o corecție fiscal-bugetară. O ajustare în domeniul fiscal-bugetar care se va duce și spre ajustare externă. Ambele deficite gemene sunt în jur de 8%. Este greu de spus că sectorul neguvernamental va contribui prea mult sau semnificativ la deficitele externe. Corecțiile care se vor face în ceea ce privește deficitul public se vor reflecta și în deficitul extern. Nu avem date certe privind maniera în care se va face această ajustare”, a declarat Mugur Isărescu.
Prin declarațiile sale, guvernatorul BNR a sugerat că România trebuie să se pregătească pentru o perioadă de austeritate economică, explicând că “strângerea curelei” nu înseamnă neapărat măsuri dramatice, ci poate însemna și un proces de ajustare controlată, comparabil cu o “dietă” economică necesară pentru sănătatea pe termen lung a finanțelor publice.