Iarna, un frig năpraznic… Un cuplu de bătrânei se pregăteau de somn, încălzindu-se la gura sobei. Căutând o plapumă mai groasă, bătrâna zice:

-Mai ții tu minte bărbate, în tinerețe, înainte să mă ceri de la mama, cum mă așteptai tu seară de seară la stejarul din fundul grădinii, eu ieșeam din casă să vin la tine și cu câtă pasiune ne mai iubeam?

-Da…ce vremuri!

-Hai să o mai facem odată ca pe vremuri, zice bătrâna, că suntem bătrâni și nu se știe cât timp mai avem.

Entuziasmat de ideea nevestei, pleacă bătrânul la stejar.

O așteaptă și o așteaptă și o tot așteaptă până se învin- -țe -ște tot de frig și cum nu mai rezista, după vreo oră merge în casă unde o găsește pe bătrână înfo- -ol -ită în plapumă.

-Da bine măi nevastă, bine că stai la căldura sub plapuma și eu te aștept să par- -li -ez de frig în viscol lângă stejar, de ce n-ai venit?

La care bătrâna răspunde sec: -Nu m-a lăsat mama!