Sporuri fără limite în instituțiile statului: în timp ce românii se tem de taxe noi, unii bugetari primesc bani în plus pentru „praf”, „bucătărie” sau „confidențialitate”. În plin context de discuții privind introducerea unor taxe
noi pentru populație, ca soluție de echilibrare a deficitului bugetar, statul român continuă să cheltuiască sume impresionante pe sporuri, prime și alte beneficii acordate angajaților din instituțiile și companiile de stat. Sumele sunt de ordinul miliardelor: anual, aproape 3 miliarde de euro ajung în buzunarele bugetarilor sub formă de bonificații, unele dintre ele greu de justificat în actualul climat economic.
Sporuri de zeci de mii de lei lunar: de la stres și confidențialitate, până la… bucătărie
Într-o perioadă în care cetățenii obișnuiți sunt tot mai afectați de creșterea prețurilor și incertitudinile fiscale, în sistemul de stat se acordă în continuare sporuri bizare, precum cel pentru „praf” sau „radiații”. De exemplu, în cadrul Curții Constituționale a României (CCR), fiecare judecător beneficiază de un spor pentru risc și suprasolicitare neuropsihică de peste 11.000 de lei lunar, la care se adaugă un spor de confidențialitate de 5% din salariul de bază și un altul pentru condiții de muncă vătămătoare, de aproximativ 1.500 de lei.
Printre sporurile considerate aberante se numără și „sporul de bucătărie”, care poate ajunge până la 100% din salariul de bază pentru un bucătar-șef, în timp ce alte categorii primesc sporuri de stres în valoare fixă de 1.000 de lei lunar.
Romsilva, campioana bonusurilor: sute de milioane pentru prime de pensionare
Un caz emblematic este cel al companiei Romsilva, care a cheltuit, doar într-un an, peste 178 de milioane de lei doar pe prime de pensionare. Acestea pot echivala cu până la 10 salarii brute, iar cea mai mare primă acordată a fost de 100.000 de euro, destinată unuia dintre directorii regionali.
Într-un răspuns oficial, reprezentanții companiei au precizat că doar 11 angajați mai primesc spor de stres, în cuantum de circa 1.000 de lei pe lună, iar unele sporuri și prime au fost tăiate în cursul acestui an.
Ministerul Muncii vrea schimbări în calculul sporurilor
Ministrul Muncii, Simona Bucura Oprescu, a anunțat că se are în vedere modificarea modului de acordare a sporului pentru condiții vătămătoare, cunoscut popular drept „sporul de antenă”. În prezent, acest spor se calculează ca procent (între 5% și 15%) din salariul de bază, în funcție de buletinele de determinare a factorilor de risc.
„Este firesc ca acest spor să nu fie raportat la valoarea salariului brut, ci la condițiile efective de muncă. De aceea, discutăm posibilitatea ca suma să fie una fixă, nu procentuală”, a declarat ministrul.
Lista sporurilor de stat – de la vechime la antene satelitare
Iată câteva exemple din lista extrem de variată a sporurilor plătite din bani publici:
-
Spor de vechime: între 5% și 25% din salariu
-
Spor pentru fonduri europene: 50% din salariu
-
Spor de doctorat: 50% din salariu
-
Spor de antenă (radiații): până la 1.500 lei lunar
-
Spor de condiții periculoase: 15% din salariu
-
Spor de noapte: 25%
-
Spor de stres: 1.000 lei lunar
-
Spor pentru calculator, praf, antene satelitare: până la 1.500 lei
-
Spor de bucătărie: până la 100% din salariu
Un sistem greu de susținut
În unele instituții, angajații ajung să cumuleze peste 17 tipuri de sporuri, iar în funcție de funcție și locul de muncă, acestea pot dubla sau chiar tripla salariul de bază. De exemplu, un director general cu un salariu de 5.000 de euro lunar poate primi și spor de stres de 25%, pe lângă alte beneficii. Pe fondul presiunilor economice, al nevoii de reformă fiscală și al dezechilibrelor bugetare, astfel de practici ridică întrebări serioase despre sustenabilitatea și echitatea sistemului public de salarizare.