Taxe mai mari pentru locuințe și mașini, din 2026. Premierul Ilie Bolojan explică decizia: „Statul nu mai are de unde să acopere necesarul primăriilor”
Majorarea impozitelor pentru clădiri și autovehicule, adoptată recent de Parlament, declanșează deja dezbateri la nivel național. Premierul Ilie Bolojan susține însă că măsura este una inevitabilă și chiar vitală pentru menținerea funcționării administrațiilor locale. Potrivit acestuia, statul a ajuns la limita posibilităților sale financiare, iar primăriile nu mai pot conta pe transferuri masive de la bugetul central, așa cum s-a întâmplat în ultimul deceniu.
De ce cresc impozitele pe proprietate
Conform premierului, creșterea impozitelor aplicată de la 1 ianuarie 2026 reprezintă o soluție necesară pentru a nu bloca investițiile aflate în derulare în orașe și comune. Ilie Bolojan a explicat că, în anii trecuți, Guvernul a direcționat anual miliarde de euro către autoritățile locale pentru finanțarea unor proiecte majore de infrastructură, modernizarea școlilor, reabilitarea spitalelor sau programe de eficiență energetică.
Însă situația bugetară actuală nu mai permite menținerea acestui ritm. Deficitul ridicat și creșterea volumului de împrumuturi au pus presiune pe finanțele statului, reducând capacitatea Guvernului de a susține primăriile în același mod ca în anii precedenți.
Bolojan a subliniat că noua legislație nu vizează creșterea veniturilor la bugetul central, ci consolidarea independenței financiare locale: impozitele majorate rămân integral în administrarea primăriilor și au rolul de a acoperi nevoile pe care statul nu le mai poate finanța.
Un sistem local care nu se mai poate baza pe bani împrumutați
Premierul a transmis un mesaj ferm: România nu își mai permite să împrumute bani pentru a acoperi cheltuielile locale, iar primăriile sunt chemate să își asume o parte mai mare din responsabilitatea financiară.
„În fiecare an, de la bugetul central s-au transferat către autoritățile locale miliarde de euro. Pentru drumuri, școli, spitale, anvelopări de blocuri și alte proiecte. Astăzi nu mai există această capacitate. Acești bani îi împrumutăm. Pentru ca investițiile să poată continua, impozitele au fost majorate și vor constitui venituri directe ale autorităților locale”, a explicat premierul.
Bolojan a accentuat că adminstrațiile locale nu trebuie să transforme aceste venituri suplimentare în cheltuieli cu personalul, ci să le utilizeze în principal pentru cofinanțarea proiectelor europene și naționale.
Colectare slabă în multe localități, dar cereri mari la centru
Premierul a atras atenția și asupra unui alt fenomen: în numeroase localități, gradul de colectare a impozitelor locale rămâne scăzut — în unele cazuri, între 50 și 70%. În aceste condiții, autoritățile ar solicita suplimentar fonduri de la Guvern, deși nu își execută propriile obligații fiscale la nivel local.
„Nu este normal ca în multe localități să existe un grad de colectare de 50–60–70% și, în același timp, să se vină cu mâna întinsă la Guvern. Statul român nu mai are acești bani, iar cei pe care îi folosește sunt împrumutați de pe piețele internaționale”, a explicat Bolojan.
Ce se întâmplă cu banii colectați din taxe
Premierul a insistat că fondurile obținute din noile impozite vor rămâne în totalitate la nivel local și vor constitui o sursă stabilă și predictibilă de finanțare pentru proiecte. El a transmis un apel către primari să gestioneze responsabil banii și să prioritizeze investițiile.
Potrivit lui Bolojan, perioada următoare va fi una de reașezare bugetară, în care atât Guvernul, cât și administrațiile locale trebuie să adopte o abordare realistă privind cheltuielile. „Guvernul, indiferent cine va fi premierul și ce partide vor fi la putere, nu mai are capacitatea financiară de a transfera sume la nivelul anilor trecuți”, a precizat acesta.
Un mesaj către administrații: mai puțină dependență, mai multă responsabilitate
Executivul mizează pe faptul că majorarea impozitelor va stimula autonomia financiară a localităților și va reduce presiunea pusă pe bugetul național. În același timp, premierul le cere autorităților locale să își crească rata de colectare, să reducă risipa și să se concentreze pe investițiile care aduc beneficii reale comunităților.