Taxe noi sau colectare mai eficientă? Premierul Ilie Bolojan explică unde se află România și ce urmează pentru economie
Românii au simțit deja în buzunare valul de majorări fiscale din ultimii ani și se întreabă cu îngrijorare: urmează un nou val de taxe? Răspunsul a venit direct de la premierul Ilie Bolojan, care a transmis un mesaj ferm: nu vor fi introduse noi taxe, dar este vital ca cele existente să fie colectate mai bine și ca statul să cheltuiască mai responsabil.
Afirmațiile vin într-un moment tensionat pentru economia națională, când deficitul bugetar a ajuns la 8,4% din PIB, echivalentul a 32 de miliarde de euro cheltuiți peste ceea ce încasează statul. Acești bani nu sunt altceva decât împrumuturi, iar dobânzile aferente au devenit o piatră de moară pentru finanțele țării.
De ce spune premierul că nu mai sunt necesare taxe noi
Bolojan a explicat că majorările operate în ultimii doi ani au adus efecte vizibile la buget, dar acum accentul trebuie mutat de la „creșteri” la „eficiență”.
Potrivit acestuia, obiectivul imediat este:
-
disciplină fiscală – fiecare contribuabil să își achite obligațiile la timp;
-
combaterea evaziunii fiscale – statul pierde anual miliarde prin neplata TVA și a altor impozite;
-
control mai strict al companiilor mari – verificarea prețurilor de transfer, astfel încât firmele multinaționale să plătească taxe și în România, nu doar în alte state;
-
reducerea cheltuielilor cu aparatul de stat, în special a celor salariale, care au depășit estimările inițiale.
„Taxele nu mai trebuie să crească. Trebuie doar să le încasăm pe cele care există deja”, a punctat premierul.
Salariile din sectorul public, o problemă nerezolvată
Un exemplu oferit de șeful Guvernului este chiar situația salariilor din sistemul public. Bugetul pentru 2025 a fost construit pe ideea reducerii cu aproximativ 5% a acestei categorii de cheltuieli. Totuși, în primele șase luni ale anului măsura nu a fost aplicată, ceea ce a dus la o „anvelopă salarială” mai mare decât cea prognozată.
Astfel, statul a continuat să cheltuiască mai mult decât era planificat, iar echilibrul bugetar a fost și mai greu de menținut.
Datoria publică crește alarmant: România plătește dobânzi cât pentru o autostradă
Un alt avertisment lansat de Bolojan vizează datoria publică, care a crescut mult prea repede. Iar consecințele nu se opresc la cifre seci din rapoartele Ministerului de Finanțe: dobânzile plătite pentru aceste împrumuturi depășesc 50 de miliarde de lei pe an (aproximativ 11 miliarde de euro).
Pentru a înțelege dimensiunea problemei, premierul a oferit o comparație concretă: cu banii cheltuiți pe dobânzi doar în 2025, România ar fi putut construi Autostrada Moldovei, de la București până la Pașcani – un proiect așteptat de decenii de milioane de români.
„Când plătim dobânzi uriașe, acei bani nu mai merg în școli, spitale sau infrastructură. Înseamnă mai puține investiții pe care cetățenii să le vadă și să le simtă”, a explicat premierul.
Efectele măsurilor nu apar peste noapte
În privința reformelor fiscale și a reducerilor de cheltuieli, premierul a avertizat că rezultatele nu pot fi imediate. Este nevoie de legi votate, dezbateri parlamentare, transparență decizională, iar unele măsuri pot fi chiar contestate la Curtea Constituțională.
De altfel, al doilea pachet de măsuri adoptat de Guvern a ajuns deja pe masa judecătorilor CCR, iar efectele sale se vor resimți abia anul viitor.
„Nu există soluții miraculoase. Avem nevoie de răbdare și de consecvență. Dacă vrem echilibru bugetar, trebuie să continuăm aceste măsuri, chiar dacă rezultatele apar abia peste câteva luni”, a subliniat Bolojan.
România, în fața unei alegeri decisive
Pe scurt, România se află într-un moment de cotitură. Poate continua pe drumul dezechilibrelor, cu împrumuturi tot mai mari și dobânzi tot mai împovărătoare, sau poate alege calea disciplinei fiscale, unde accentul cade pe:
-
eficiență în colectarea taxelor,
-
reducerea risipei,
-
investiții reale în proiecte vizibile pentru oameni.