Un hoț își face planul să dea lovitura seara, convins că proprietarii unei case sunt plecați. Așteaptă să se lase întunericul, se strecoară în locuință și începe să scotocească prin dulapuri, sertare și prin toate locurile în care ar putea găsi ceva de valoare.
La un moment dat, în liniștea casei, se aude o voce:
— Iisus te vede!
Hoțul încremenește. Se uită repede în stânga, în dreapta, apoi peste umăr. Nu vede pe nimeni.
„Mi s-a părut!”, își spune în gând și se întoarce la treabă.
Nici nu apucă bine să deschidă un sertar, că vocea se aude din nou:
— Iisus te vede!
De data aceasta, hoțul simte cum îl trec toate transpirațiile. Se oprește, ascultă cu atenție și își dă seama că glasul vine dintr-un colț al camerei.
Se apropie încet, pregătit să descopere cine îl urmărește. Când ajunge acolo, răsuflă ușurat: într-o colivie stătea un papagal.
Enervat că fusese speriat de o pasăre, hoțul se apropie de colivie și îl întreabă ironic:
— Ia spune, măi, gură mare, cum te cheamă?
— Noe! răspunde papagalul.
Hoțul izbucnește în râs:
— Noe?! Cine n #i ba a fost atât de t@mpit încât să pună numele Noe unui papagal?
Papagalul își înclină capul și îi răspunde liniștit:
— Același care a pus numele Iisus pitbullului din spatele tău!
UE pregătește schimbări majore la impozite. Ce scutiri și facilități ar putea primi România
Companiile din România ar putea beneficia de reguli fiscale mai permisive în următorii ani, dacă propunerile aflate pe masa Comisiei Europene vor fi adoptate în forma analizată. Bruxelles-ul pregătește o serie de modificări care ar putea reduce povara fiscală pentru anumite operațiuni între firme, ar încuraja investițiile în cercetare și dezvoltare și ar schimba modul în care sunt deduse cheltuielile generate de împrumuturi.
Printre cele mai importante măsuri se află eliminarea unor condiții impuse în prezent pentru scutirea de impozit la plățile dintre companiile din statele membre, introducerea unor facilități fiscale comune pentru cercetare-dezvoltare și stabilirea unui plafon deductibil de 3 milioane de euro pentru anumite costuri ale îndatorării.
Schimbările ar putea avea efecte și asupra mediului de afaceri din România, unde legislația fiscală conține deja reguli privind deducerile, facilitățile pentru investiții și combaterea transferului profiturilor către jurisdicții cu impozitare mai avantajoasă. Totuși, propunerile europene nu înseamnă că firmele vor beneficia imediat de noi scutiri. Aplicarea lor depinde de adoptarea actelor legislative și de transpunerea acestora în legislația națională.
⚖️ Mai puține condiții pentru scutirea de impozit la plățile dintre firmele europene
Una dintre cele mai importante direcții urmărite de Comisia Europeană este simplificarea impozitării anumitor tranzacții realizate între companii din Uniunea Europeană.
În prezent, plata dobânzilor, redevențelor și dividendelor între societăți din state membre poate beneficia de scutiri de impozit reținut la sursă, însă accesul la aceste facilități este condiționat de respectarea unor cerințe privind participația deținută și perioada minimă de deținere.
Noile propuneri urmăresc eliminarea acestor restricții, astfel încât scutirea să poată fi aplicată indiferent de nivelul participației deținute în compania care efectuează plata.
Pentru mediul de afaceri, o asemenea modificare ar putea simplifica semnificativ operațiunile financiare dintre societățile europene. Companiile care fac parte din grupuri internaționale ar putea avea mai puține formalități fiscale și ar putea evita o parte dintre costurile administrative asociate transferurilor de bani între entitățile din același grup.
În România, unde legislația prevede în prezent condiții referitoare la participație și perioada de deținere, o eventuală adoptare a noilor reguli ar putea modifica modul în care sunt tratate fiscal aceste operațiuni.
Propunerea face parte din direcția mai amplă de simplificare a legislației fiscale europene, explicată de Ioana Lixandru, Senior Tax Consultant în cadrul Crowe România. Aceasta vizează inclusiv reducerea condițiilor care limitează în prezent aplicarea scutirilor pentru dobânzi, redevențe și dividende plătite între companii din Uniunea Europeană.
🔬 Facilități fiscale noi pentru firmele care investesc în cercetare și dezvoltare
O altă componentă importantă a pachetului european vizează companiile care investesc în cercetare și dezvoltare, un domeniu în care autoritățile europene încearcă să stimuleze inovarea și competitivitatea economică.
Comisia Europeană propune introducerea unui standard minim comun privind facilitățile fiscale acordate pentru aceste activități. Una dintre prevederile analizate permite deducerea imediată a cheltuielilor eligibile în anul în care sunt efectuate sau reportarea deducerii în oricare dintre următorii patru ani.
Practic, firmele ar putea avea mai multă flexibilitate în gestionarea cheltuielilor destinate proiectelor de cercetare-dezvoltare, fără să fie obligate să utilizeze facilitatea fiscală exclusiv în anul în care au realizat investiția.
Măsura ar putea deveni relevantă mai ales pentru companiile care dezvoltă produse, tehnologii sau procese noi și care au nevoie de investiții consistente înainte ca proiectele să genereze venituri.
Totuși, accesul la aceste avantaje nu ar urma să fie necondiționat. Propunerile includ mecanisme de prevenire a abuzurilor, printre care cerințe privind păstrarea anumitor active și reguli de ajustare a calculului costurilor excedentare ale îndatorării, astfel încât deducerile acordate pentru cercetare-dezvoltare să nu conducă la avantaje fiscale nejustificate.
Statele membre ar putea păstra și introduce facilități suplimentare, dacă acestea oferă un tratament mai favorabil cheltuielilor eligibile.
Ce facilități există deja în România
România a extins treptat stimulentele fiscale pentru activitățile de cercetare-dezvoltare, prin majorarea deducerilor suplimentare, introducerea scutirii de impozit pe venit pentru angajații eligibili și acordarea unui credit fiscal de 10%.
Interesul companiilor pentru certificarea acestor activități a crescut în ultimii ani. Datele prezentate de Crowe România indică faptul că, în 2025, au fost înregistrate solicitări de certificare din partea a 56 de contribuabili, comparativ cu numai 29 în 2023.
Procedura de certificare a fost introdusă în 2023 și este obligatorie pentru marii contribuabili, în timp ce pentru celelalte categorii de firme rămâne opțională.
Dacă noile reguli europene vor fi adoptate, facilitățile existente ar putea fi completate de un cadru fiscal mai flexibil, cu posibilitatea unei planificări mai eficiente a cheltuielilor și investițiilor.
💶 Plafon deductibil de 3 milioane de euro pentru costurile împrumuturilor
O altă modificare care ar putea interesa companiile privește deductibilitatea costurilor excedentare ale îndatorării, adică acele cheltuieli cu finanțarea care depășesc veniturile obținute din dobânzi și alte venituri echivalente.
Comisia Europeană analizează introducerea unui plafon fix deductibil de 3 milioane de euro, alături de anumite excluderi pentru împrumuturile acordate de terți, în funcție de destinația finanțării.
Schimbarea ar putea oferi companiilor mai mult spațiu fiscal pentru deducerea cheltuielilor generate de finanțare, însă impactul concret va depinde de forma finală a regulilor și de modul în care acestea vor interacționa cu limitele de deductibilitate deja existente.
În România, sistemul a trecut prin mai multe modificări în ultimii ani. Plafonul fix deductibil a crescut de la 200.000 de euro la 1 milion de euro începând din 2019, iar din 2024 au fost introduse două limite distincte.
Astfel, pentru costurile excedentare ale îndatorării rezultate din tranzacții cu persoane afiliate, care nu sunt legate de finanțarea achiziției sau producției anumitor active, plafonul este de 500.000 de euro.
În schimb, pentru costurile totale excedentare ale îndatorării rezultate atât din tranzacții cu persoane afiliate, cât și cu persoane neafiliate, se aplică plafonul de 1 milion de euro.
Sumele care depășesc limitele respective nu sunt automat pierdute din punct de vedere fiscal. Diferența poate fi dedusă în continuare la calculul impozitului pe profit, în limita plafonului variabil reprezentat de 30% din EBITDA ajustat.
Prin urmare, o eventuală modificare europeană ar putea determina o nouă analiză a regulilor aplicate în România, mai ales în cazul companiilor care utilizează finanțări importante pentru investiții și dezvoltare.
🏛️ România trebuie să simplifice fiscalitatea, dar și să combată transferul profiturilor
În spatele acestor propuneri se află un obiectiv mai amplu al Comisiei Europene: reducerea birocrației fiscale și crearea unui cadru mai previzibil pentru companii, fără slăbirea mecanismelor de combatere a evaziunii și a transferului artificial al profiturilor.
Pachetul prezentat în vara acestui an, prin inițiativa Tax Omnibus și revizuirea Directivei privind cooperarea administrativă, urmărește simplificarea unor obligații de raportare și adaptarea legislației la noile reguli internaționale privind impozitarea companiilor.
O parte dintre aceste ajustări sunt legate de implementarea Pilonului 2 al OCDE, care introduce un nivel minim global de impozitare pentru grupurile mari de companii.
În România, autoritățile urmăresc în continuare aplicarea regulilor privind prețurile de transfer și respectarea standardelor europene și OCDE destinate prevenirii erodării bazei impozabile și transferului profiturilor.
Această abordare presupune un echilibru dificil: pe de o parte, companiile au nevoie de reguli mai simple și de facilități care să încurajeze investițiile, iar pe de altă parte, administrațiile fiscale trebuie să împiedice folosirea artificială a deducerilor și a tranzacțiilor dintre societăți pentru reducerea impozitelor datorate.
Potrivit analizei prezentate de specialiștii Crowe România, mecanismele de combatere a acestor practici ar trebui concepute astfel încât să acopere majoritatea contribuabililor, nu doar cazurile excepționale.
În plus, România dispune deja de un volum considerabil de informații despre activitatea contribuabililor, ca urmare a procesului de digitalizare a administrației fiscale din ultimii ani. Aceste date pot contribui la o monitorizare mai eficientă a tranzacțiilor și la identificarea riscurilor fiscale.
📅 Când ar putea fi aplicate noile reguli în România
Deocamdată, companiile nu pot utiliza noile facilități doar în baza propunerilor prezentate de Comisia Europeană. Modificările trebuie să parcurgă procedurile legislative europene, să fie adoptate și publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, iar prevederile care necesită transpunere trebuie ulterior introduse în legislațiile naționale.
Forma finală a măsurilor nu este încă stabilită. Negocierile dintre statele membre vor ține cont inclusiv de constrângerile bugetare, de riscurile privind evitarea obligațiilor fiscale și de diferențele dintre sistemele de impozitare existente în fiecare țară.
Pentru România, eventualele schimbări ar putea însemna atât simplificarea unor operațiuni fiscale între companii, cât și o reevaluare a facilităților acordate investițiilor în cercetare-dezvoltare și a limitelor de deductibilitate pentru finanțări.
Rămâne însă esențială forma în care vor fi adoptate directivele și calendarul de implementare. Până atunci, plafoanele și condițiile aflate în vigoare în România continuă să se aplice, iar eventualele avantaje fiscale suplimentare rămân doar la nivel de propunere europeană.