Reforma pensiilor care poate schimba tot: vârsta de pensionare ar putea crește la 68 de ani
Germania pregătește una dintre cele mai ample reforme ale sistemului de pensii din ultimele decenii. Printre măsurile analizate se află majorarea vârstei de pensionare, eliminarea unor avantaje pentru pensionarea anticipată și introducerea unui mecanism de economisire bazat pe investiții. Propunerile au fost formulate de Comisia pentru Pensii și, dacă vor fi adoptate, ar putea influența milioane de salariați în anii următori.
Pe masa autorităților se află inclusiv creșterea contribuțiilor și penalizări mai severe pentru cei care aleg să se retragă din activitate înainte de atingerea vârstei standard de pensionare. Deocamdată, recomandările nu au fost transformate în proiecte de lege.
Sistemul de pensii, tot mai greu de susținut
Necesitatea reformei este explicată prin presiunea tot mai mare asupra sistemului public de pensii. Numărul pensionarilor crește constant, în timp ce populația activă, cea care contribuie la fondul de pensii, se reduce de la an la an.
În paralel, speranța de viață continuă să crească, ceea ce înseamnă că pensiile sunt plătite pentru perioade mai lungi. Statisticile pentru 2024 arată că durata medie în care o persoană beneficiază de pensie pentru limită de vârstă sau invaliditate a ajuns la 20,5 ani. În cazul bărbaților, media este de 18,9 ani, iar pentru femei de 22,1 ani.
Pentru a menține sistemul funcțional pe termen lung, Comisia pentru Pensii propune un pachet complex de măsuri. Acesta include creșterea vârstei de pensionare, extinderea numărului de contribuabili, introducerea unei componente investiționale și eliminarea unor facilități considerate costisitoare.
„Pensia la 63 de ani” ar putea dispărea
Una dintre cele mai controversate recomandări vizează eliminarea așa-numitei „pensii la 63 de ani”. În prezent, persoanele care au acumulat 45 de ani de contribuții se pot pensiona înainte de termen fără să fie penalizate financiar.
Dacă această facilitate va fi eliminată, cei mai afectați vor fi angajații care au intrat foarte devreme pe piața muncii. Este vorba despre muncitori din industrie, meseriași, personal medical, lucrători din comerț și alte categorii profesionale cu cariere de lungă durată.
Pentru cei care desfășoară activități solicitante din punct de vedere fizic, comisia recomandă facilitarea accesului la pensia de invaliditate. Totuși, mecanismul concret prin care această măsură ar urma să fie aplicată nu a fost încă stabilit.
Pensionarea anticipată poate costa zeci de mii de euro
O altă modificare importantă aflată în analiză privește costurile asociate pensionării înainte de termen.
În prezent, pentru fiecare lună de retragere anticipată se aplică o diminuare de 0,3% din valoarea pensiei. Deși procentul pare redus la prima vedere, efectele financiare pe termen lung pot fi semnificative.
De exemplu, o persoană care ar avea dreptul la o pensie brută de 1.800 de euro și decide să se pensioneze cu doi ani mai devreme ar suporta o reducere totală de 7,2%. Concret, asta înseamnă aproximativ 130 de euro mai puțin în fiecare lună.
Pe parcursul a 20 de ani de pensie, pierderea cumulată poate depăși 31.000 de euro, fără a lua în calcul eventualele indexări sau majorări ale pensiei.
Impactul devine și mai mare în cazul celor care aleg să se retragă la 63 de ani în loc de 67. În acest scenariu, reducerea totală ajunge la 14,4%, iar pensia brută de 1.800 de euro s-ar diminua până la aproximativ 1.541 de euro lunar.
Vârsta de pensionare ar putea urca la 68 de ani
Una dintre direcțiile centrale ale reformei este legarea vârstei de pensionare de evoluția speranței de viață.
În prezent, persoanele născute după 1964 se pensionează la vârsta standard de 67 de ani. Potrivit recomandărilor formulate de experți, acest prag ar putea fi majorat la 67,5 ani în jurul anului 2042.
Ulterior, vârsta de pensionare ar putea ajunge la 68 de ani în jurul anului 2052. Pe termen foarte lung, specialiștii nu exclud nici scenariul în care pragul ar putea urca până la 70 de ani.
Pentru generațiile aflate acum în plină activitate profesională, schimbările ar putea avea efecte directe. Cei care au astăzi aproximativ 40 de ani s-ar putea pensiona la 68 de ani, iar persoanele de circa 30 de ani ar putea ajunge să lucreze până la 68,5 ani.
O parte din salariu ar putea fi investită pe bursă
Reforma propusă nu se limitează doar la modificarea regulilor actuale, ci introduce și o nouă componentă bazată pe investiții.
Conform recomandărilor, începând cu anul 2028, o parte din salariul brut ar putea fi direcționată către investiții pe piața de capital. Contribuția inițială ar urma să fie de 1% din salariul brut, cu posibilitatea de a crește ulterior la 2%.
Costurile ar fi împărțite în mod egal între angajat și angajator. Astfel, pentru un salariu brut de 4.000 de euro, contribuția inițială ar fi de 40 de euro pe lună, din care jumătate ar fi suportată de angajat.
Comisia argumentează că investițiile pe termen lung în fonduri diversificate ar putea aduce venituri suplimentare la momentul pensionării. Cu toate acestea, experții atrag atenția că randamentele nu sunt garantate, iar fluctuațiile piețelor financiare pot genera și pierderi.
Minijoburile și antreprenorii, în atenția autorităților
Reforma urmărește și extinderea bazei de contribuabili prin modificarea unor regimuri speciale existente în prezent.
În cazul minijoburilor, comisia propune eliminarea, în mare măsură, a avantajelor fiscale și contributive de care beneficiază în prezent aceste forme de muncă. Singura excepție ar urma să fie elevii.
Dacă recomandarea va fi aplicată, numeroase activități din comerț, gastronomie sau gospodării private vor deveni supuse contribuțiilor sociale. Chiar dacă veniturile nete ale angajaților s-ar reduce, aceștia ar acumula drepturi suplimentare în sistemul public de pensii.
Și antreprenorii aflați la început de drum ar putea fi vizați de schimbări. Persoanele care își deschid o afacere și nu beneficiază de protecția unor sisteme profesionale speciale ar putea fi obligate să contribuie la sistemul public de pensii.
Pentru mulți dintre aceștia, măsura ar însemna costuri suplimentare într-o perioadă în care trebuie deja să acopere chirii, utilități, materiale, asigurări și alte cheltuieli necesare funcționării afacerii.