Voucherele de vacanță în 2025: controverse, refuzuri și impactul asupra industriei turistice din România. Voucherele de vacanță continuă să genereze
dezbateri aprinse și reacții în lanț în sectorul ospitalității, în contextul unor modificări legislative și de politici publice care au stârnit nemulțumiri în rândul angajaților din sectorul bugetar, dar și al operatorilor din turism. În 2025, tot mai mulți bugetari aleg să renunțe la aceste beneficii oferite de stat, în timp ce reprezentanții industriei turistice trag semnale de alarmă privind consecințele acestor decizii asupra pieței interne.
Refuzul tot mai frecvent al voucherelor: o reacție la noile condiții impuse
Programul voucherelor de vacanță a fost gândit inițial ca o măsură menită să stimuleze turismul intern și să ofere angajaților din sectorul public o modalitate facilă și avantajoasă de a-și petrece concediul în țară. Cu toate acestea, noile reguli impuse pentru utilizarea acestor vouchere, în special limitarea strictă a folosirii acestora în extrasezon, au fost percepute drept o constrângere inacceptabilă de către o parte semnificativă a beneficiarilor.
Conform Federației Patronatelor din Industria Ospitalității din România (FPIOR), mai mult de 40% dintre angajații bugetari au ales să renunțe la voucherele de vacanță în acest an, alegând să nu le mai solicite. Această tendință de refuz a fost alimentată și de reducerea valorii nominale a voucherelor, care în 2025 este plafonată la suma de 800 de lei, o sumă egală cu contribuția financiară obligatorie pe care beneficiarii trebuie să o adauge pentru a-și putea folosi voucherele. Astfel, mulți angajați au perceput această condiție ca o dublă taxare mascată, înlocuind practic o primă financiară cu un sistem mai puțin avantajos.
De asemenea, acest context a determinat o migrație a unor familii către opțiuni de vacanță în străinătate, unde libertatea de alegere a perioadei de concediu este mai mare și nu există astfel de constrângeri legate de perioada de utilizare a beneficiilor.
Impactul asupra industriei turistice și riscurile revenirii la economia subterană
Operatorii din turism manifestă o îngrijorare profundă cu privire la efectele pe termen mediu și lung ale acestor modificări. Investițiile importante făcute pentru a se conforma noilor reguli și pentru a putea accepta voucherele de vacanță riscă să fie compromise. În lipsa unui cadru legislativ clar și stabil, multe unități de cazare ar putea renunța la activitatea declarată fiscal, ceea ce ar aduce industria turistică înapoi către practicile ilegale, denumite adesea generic „munca la negru”.
De asemenea, reprezentanții FPIOR subliniază că impunerea unei utilizări exclusive în extrasezon este contrară spiritului programului de stimulare a turismului intern, care ar trebui să încurajeze vizitarea destinațiilor pe tot parcursul anului, fără restricții rigide. Restrângerea utilizării vouchereleor doar în perioadele mai puțin solicitate poate afecta grav atât operatorii de turism, cât și angajații, care pierd flexibilitatea planificării concediului.
Reacția fermă a patronatelor: criticile aduse guvernului
Federația Patronatelor din Industria Ospitalității din România a criticat dur noile măsuri, considerând că schimbările repetate și lipsa unei strategii coerente au dus la compromiterea sezonului turistic din 2025. Corina Martin, secretar general al federației, a declarat că nu este acceptabil ca statul să impună condiții rigide pentru când și cum trebuie să-și ia concediul angajații, considerând ca fiind incorectă obligativitatea de a contribui cu o sumă egală cu valoarea voucherului.
„Este inacceptabil să programezi concediul unei familii doar în extrasezon, conform unei decizii administrative. Mai mult, această dublă contribuție financiară – 800 de lei din partea angajatului pentru a putea folosi cei 800 de lei din voucher – reprezintă o greșeală gravă care descurajează utilizarea acestor beneficii,” a afirmat Martin într-un interviu recent.
Aceasta a mai atras atenția că modificările au fost introduse treptat, fără o comunicare clară și completă, ceea ce a generat confuzie și neîncredere în rândul beneficiarilor, cu impact negativ asupra planificării concediilor.
Alte provocări: creșterea TVA și efectele asupra competitivității turismului românesc
Pe lângă controversele legate de vouchere, turismul românesc este pus sub presiune și de intenția statului de a majora TVA-ul în sectorul ospitalității de la 9% la 19%. Această creștere abruptă a impozitării ar putea conduce la scumpirea serviciilor turistice și, implicit, la o pierdere a competitivității pe plan internațional.
În comparație, multe state europene cu tradiție turistică păstrează cote reduse de TVA pentru industria HoReCa: Germania va aplica o cotă de 7% începând din 2026, Ungaria are o cotă de 5%, Polonia de 8%, iar Spania, Franța și Austria mențin TVA-ul la niveluri în jur de 10%. Astfel, România riscă să devină mai puțin atractivă pentru turiști, în condițiile în care costurile cresc semnificativ.
Corina Martin avertizează că combinarea majorării TVA cu anularea și restricționarea voucherelor va avea efecte devastatoare asupra turismului intern: „O astfel de dublă lovitură va afecta profund atât operatorii economici, cât și turiștii români, care vor fi nevoiți să renunțe la vacanțe sau să se reorienteze către destinații externe mai avantajoase.”
Situația actuală a turismului românesc: cifre care confirmă criza
Datele oficiale arată o realitate alarmantă pentru industria ospitalității din România. Potrivit FPIOR, profitabilitatea sectorului a scăzut cu aproximativ 35% față de anul precedent, iar cifra de afaceri a înregistrat o reducere de 12%. Aceste date reflectă dificultățile majore cu care se confruntă operatorii din turism, afectați atât de schimbările legislative, cât și de instabilitatea economică generală.