Un om si cainele sau au murit in acelasi timp. Ajungand in cer, au mers pe un drum pietruit cu aur, pe langa un gard de marmura fina, pana au dat de o poarta superba, construita din perle, ce straluceau sub razele soareluri.
Ajungand langa poarta, au vazut un om sezand in pragul ei.
– Scuzati-ma, unde ne aflam?
– In Rai, a raspuns portarul.
– Putem primi un pahar cu apa?
– Desigur, a raspuns portarul, intra si vei primi.
– Singur? Prietenul meu nu poate intra?
– Regret, nu permitem intrarea animalelor…
Omul a decis sa renunte la apa, si-a chemat cainele si-au plecat mai departe. Tot mergand au ajuns la o poarta simpla de lemn, fara gard imprejur. Un portar statea rezemat de poarta si citea dintr-o carte.
– Putem primii putina apa?
– Desigur, cu placere, intrati, a raspuns portarul.
Cei doi au trecut portarul.Cei doi au trecut poarta si au baut apa rece din fantana apropiata, cat au poftit.
– Multumim, dar unde ne aflam?
– In Rai, le-a raspuns portarul.
– Am mai intalnit un portar, si el mi-a spus ca la poarta lui e intrarea in Rai…
– Ah, te referi la strada aurita si poarta cu perle? Nuuu, acolo e Iadul!
– Si nu va pasa ca acolo se folosesc de numele vostru?
– Nu, i-a raspuns portarul. Noi suntem bucurosi sa ei ii pastreaza pe toti aceia care sunt de acord sa-si paraseasca prietenii si sa-i lase afara!